Învăţământul din oraşul Brezoi va beneficia, în viitor, de amenajarea unui complex şcolar nou şi modern, o investiţie majoră pentru dezvoltarea procesului educaţional din această parte a judeţului. „Va fi o locaţie potrivită pentru desfăşurarea unei activităţi didactice la nivel european.”, spune Robert Schell. Pentru realizarea acestei investiţii, autorităţile locale şi-au propus să atragă bani europeni din fondurile structurale accesibile în perioada 2014 – 2020. Noul campus şcolar a fost cuprins în strategia de dezvoltare a oraşului pentru următorii şase ani, cu scopul de a atrage pe viitor toţi copiii din nordul judeţului către liceul din Brezoi. „O altă problemă destul de importantă se adresează şcolii, deoarece avem un liceu bun în Brezoi, fiind pe locul şase în judeţ în privinţa performanţelor obţinute în urma examenelor de capacitate susţinute de elevi, la cele naţionale şi inclusiv la cele de bacalaureat. După colegiile din Râmnicu Vâlcea urmează liceul din Brezoi, şi acesta, pentru mine, este un motiv de mândrie, dar şi o obligaţie, în sensul că va trebui să continui investiţiile în zona învăţământului. Prevedem că, în viitor, vom încerca să atragem toţi copiii din zona de nord a judeţului la liceul nostru. Asta presupune să avem câteva locuri de cazare gen internat. Prin acest proiect încercăm să construim o clădire multifuncţională, un campus şcolar în care să fie incluse opt laboratoare, o sală de festivităţi, alta care poate fi folosită şi ca sală de sport şi de festivităţi, iar separat va fi construit un corp cu 16 garsoniere, a câte două sau patru locuri, pentru cazarea copiilor din alte localităţi. Locaţia campusului va fi în zona liceului, deoarece avem terenul aferent acestei construcţii. Am constatat că foarte mulţi copii din nordul judeţului merg în Râmnic, la licee mai slab cotate, doar pentru că au cazarea asigurată şi nu sunt nevoiţi să facă naveta. Proiectul este în faza de studiu de fezabilitate, deja s-a întocmit documentaţia, avem planurile clădirilor şi ştim ce trebuie să facem. Şi în acest caz, aşteptăm să pliem proiectul pe schema de finanţare care va apărea, cred că va depăşi două milioane de euro.”, mai spune Robert Schell.
Şcoală închisă din cauza tergiversării finanţării europene
Primarul Robert Schell încearcă din răsputeri ca învăţământul din oraşul Brezoi să fie unul de calitate, fapt pentru care Şcoala Generală cu clasele I-VI din oraş trebuia să intre într-un program de reabilitare, consolidare şi dotare, cu fonduri europene, în vara acestui an. Primarul a precizat că proiectul este aprobat, dar contractul de finanţare trebuia să fie semnat la începutul lunii iunie, iar demararea lucrărilor de reabilitare o dată cu începerea vacanţei. De bună-credinţă, primarul încă mai aşteaptă semnal de la ADR Sud-Vest Oltenia, pentru începerea lucrărilor, iar acesta nu a venit. În această situaţie, Şcoala Generală cu clasele I-VI din Brezoi nu a reuşit să-şi deschidă porţile pentru copiii din Brezoi. Întreaga investiţie are valoarea de 7 miliarde de lei vechi, proiectul fiind depus prin Programul Operaţional Regional, Axa 3.2.2. „Şcoala Generală nr. 1 era programată să intre în reabilitare şi nu şi-a putut deschide porţile, pentru că nici până la ora actuală nu am semnat contractul de finanţare cu finanţatorul. Era vorba de fonduri europene, proiectul trebuia semnat cu ADR Sud-Vest Oltenia, pentru că era un program european, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Eu merg pe ideea că trăim într-o ţară normală, dar îmi este greu să dau explicaţii, ce s-a întâmplat cu acest proiect. În prezent, copiii de clasele I-IV învaţă în două schimburi, timp de două luni, până când se vor finaliza lucrările la şcoală, după care toată lumea va studia numai dimineaţa. În luna martie, anul acesta, am avut totul pregătit, am avut documentaţia, iar în luna mai mi s-a comunicat că proiectul este declarat eligibil şi urmează să semnăm contractul de finanţare. În luna iunie, când a început vacanţa, am evacuat deja şcoala, bucuros că semnez contractul şi încep lucrările. Am crezut că sunt într-o ţară normală, dacă în luna mai este finanţat proiectul. Din păcate, sunt blocat, pentru că nu pot demara lucrările fără să semnez contractul de finanţare, pentru că vor veni în vizita finală de teren, şi orice lucrare făcută înainte de semnarea contractului nu este declarată eligibilă şi nu mi-o mai decontează, şi atunci a trebuit să aştept. Locaţia este goală, şi acum aşteptăm. Era singura şcoală care mai avea grupuri sanitare în curte. Proiectul prevedea amenajarea unei mansarde, refacerea acoperişului, iar la mansardă vor mai apărea două clase, fiecare fiind amenajată cu tavane false, pardoseală nouă, instalaţie termică refăcută şi se vor înlocui ferestrele cu geamuri termopan.”, a mai precizat primarul Schell.
Primăria din Brezoi îşi va cumpăra un autobuz şcolar
Chiar dacă, în prezent, copiii din Brezoi beneficiază de trei microbuze şcolare, acestea se dovedesc a fi insuficiente. Primarul Robert Schell a solicitat autorităţilor competente încă un microbuz şcolar, de mare capacitate, pentru a face faţă noii structuri creată în infrastructura şcolară din localitate.
Răspunsurile autorităţilor nu s-au dovedit deloc încurajatoare, primarul neprimind nici măcar compătimiri, până acum. În prezent, deplasarea elevilor se dovedeşte a fi cel mai riscant tip de transport, copiii fiind nevoiţi să meargă în microbuzele şcolare înghesuiţi „ca sardelele”, după cum explică primarul situaţia. „Noi avem deja două microbuze şcolare, dar am mare nevoie de încă unul, de mare capacitate. Prin structurile pe care le-am creat, am reuşit să aducem toţi copiii să înveţe de dimineaţă, şi eu cred că este foarte bine. Numai că, pentru două luni, mai am un disconfort cu o şcoală. Acest program presupune un transport bine pus la punct pentru intervalul orar 8.00 – 13.00. Avem două microbuze şcolare cu o capacitate de 16 locuri şi mai avem unul, de 19 locuri, cumpărat de noi. Problema este, însă, că eu am 100 de copii de cărat cu un microbuz, la aceeaşi oră, deci 16 locuri, în nici un caz, nu o să fie suficiente. Nouă ne trebuie un autobuz care să aibă 37 de locuri pe scaune şi unde să avem voie până la 55 de locuri în picioare. Ştiu că există astfel de autobuze, numai că ei, în programele lor, nu au cumpărat decât aceste microbuze, care sunt utile, probabil, în alte localităţi mai mici. Noi facem 400 de kilometri în fiecare zi cu aceste microbuze şi transportăm 200 de copii zilnic.”, a precizat primarul liberal al oraşului Brezoi. Robert Schell recunoaşte că riscurile sunt foarte mari, uneori, peste limita legalităţii. Convins fiind că, după răspunsul autorităţilor competente, va „ rămâne cu ochii în soare”, este hotărât să mai achiziţioneze încă un microbuz şcolar de mare capacitate, cu bani din bugetul local. „Ne asumăm nişte riscuri foarte mari, imaginaţi-vă cum transportăm 100 de copii în trei microbuze, pentru că toate şcolile s-au desfiinţat, mai puţin cele din Brezoi. Aceasta este o măsură corectă, pentru că nu mai erau copii şi nu era un sistem de învăţământ foarte bun, dar trebuie să punem la punct transportul. Am făcut demersuri către instituţiile abilitate, dar nu am primit nici un răspuns. Cu toţii, în schimb, am văzut dovada, cum s-au repartizat microbuzele şcolare pe criterii politice. Eu am solicitat microbuz şcolar de altă capacitate, dar am înţeles că, la nivel naţional, nu s-a făcut nici o licitaţie de genul acesta şi, probabil, nu au avut în strategie aşa ceva. Am renunţat la ideea de a mai aştepta, vom încerca printr-un leasing să ne cumpărăm un microbuz de genul acesta, anul viitor, din bugetul local.”, a precizat Robert Schell.
Proiect de eficientizare energetică prin panouri fotovoltaice
Un alt proiect propus de primarul oraşului Brezoi va fi acela de eficientizare energetică a administraţiei din Brezoi şi a locuinţelor. „Deoarece consumul de energie electrică reprezintă o cheltuială destul de mare pentru „buzunarul” administraţiei din Brezoi, caut oportunităţi de finanţare a unui proiect privind montarea unor panouri fotovoltaice care să preia tot consumul energetic pe care îl au instituţiile publice din localitate, prin producerea de energie. Am rămas la faza de discuţie, pentru că se pare că s-a modificat legislaţia referitoare la certificatele verzi. Mă gândesc că dacă s-ar finanţa şi astfel de proiecte din fonduri europene, vom încerca să legăm partea de anvelopare, creşterea eficienţei energetice a blocului cu acest parc, unde s-ar produce energia verde pentru tot ce înseamnă consumul primăriei.”, a precizat primarul liberal al oraşului.
Spitalul din Brezoi îşi măreşte aria de servicii
Al treilea mare proiect care se va derula prin fonduri europene de administraţia locală a oraşului Brezoi se va adresa sănătăţii. „Două componente importante ale localităţii noastre sunt învăţământul şi sănătatea.”, precizează primarul. În privinţa sănătăţii, conducerea oraşului va încerca să construiască un centru multifuncţional, cu scopul de a mări aria de servicii şi, totodată, de a diminua cheltuielile care ţin de sustenabilitatea spitalului. Se va construi astfel un corp care va fi dotat cu aparatura necesară pentru cabinete de intervenţii chirurgicale minime sau obstetrică şi ginecologie. Primarul a precizat că, în trecut, la spital exista şi o secţie de ginecologie, care s-a desfiinţat în anul 2000. „Mărind gama de servicii, în felul acesta, finanţarea pe viitor a spitalului va fi mult mai uşoară. Pentru a avea sub control cheltuielile, le vom plia pe servicii. Costurile vor creşte proporţional cu numărul de cabinete înfiinţate, dar şi serviciile de altă natură, care vor fi mult mai bine plătite. Atunci putem să acoperim şi o parte dintre celelalte servicii care sunt prost plătite, pe medicină internă sau pediatrie, specialităţi pe care trebuie să le menţinem şi le susţinem din bugetul local. De exemplu, cheltuielile administrative ale spitalului sunt susţinute de primărie, dar, în acelaşi timp, avem şi un sponsor care ne-a tot susţinut cheltuielile materiale. Îmi pun, totuşi, întrebarea, ce se va întâmpla atunci când acest sponsor va pleca? La ora actuală, contractul care este încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate nu asigură decât salariile, iar medicamentele şi hrana nu sunt asigurate deloc. Brezoiul are, poate, printre puţinele spitale unde nu se cumpără absolut nici un material sanitar sau medicament, atunci când este internat un bolnav. Tot în cadrul acestui proiect încercăm să dezvoltăm medicina de familie pe Valea Lotrului, în special să vedem dacă putem plia aceste cabinete pe finanţare, să dotăm şi să modernizăm cabinetele medicilor de familie.”, spune Robert Schell.
