Sunteţi aici: Pagina principală // Administraţie

Copaceni este o localitate bogata, cu un trecut istoric deosebit

04 primaria copaceniComuna Copăceni se întinde pe valea râului Cerna, în partea nordică a Podişului Getic, în zona dealurilor getice dintre Olteţ şi Olt, fiind aşezată de o parte şi de alta a şoselei judeţene dintre Horezu-Lădeşti, unde se găsesc plasate cele şase sate care intră în componenţa localităţii: Bălteni, Ulmetu, Copăceni, Veţelu, Bondoci şi Hotărasa, sate care îşi păstrează denumirea din perioada lui Mihnea Voievod. Prima menţiune documentară a comunei este din secolul al XV-lea, din timpul domnitorului Mihnea Turcitul, cu trimitere la Vlad Voievod Călugărul, aşa cum reiese dintr-un document descoperit în satul Ulmetu, scris cu litere chirilice. Potrivit vechilor hotărnicii, numele comunei Copăceni provine de la pădurile seculare de pe teritoriul localităţii, formate din copaci uriaşi, de la care şi-a luat numele satul, şi apoi comuna. Primarul comunei, Tironel Tâmplărescu, spune că, mai mult decât atât, în timpul domnitorului Mihnea Turcitul, câteva familii de boieri şi-au luat numele de Copaceanu, din dragostea pe care o purtau pentru aceste locuri, în special pentru codrii. Activitatea economică de bază a locuitorilor era, cândva reprezentată de cultivarea cerealelor, creşterea animalelor, a pomilor fructiferi, fabricarea ţuicii din prune, care era vândută în regiunile de câmpie, pentru animale sau bani.

Cu mulţi ani în urmă, toţi locuitorii comunei aveau unde să muncească

Puţini ştiu, însă, că una dintre ocupaţiile principale ale locuitorilor comunei Copăceni a fost fabricarea varului. Piatra de var era adusă cu carele de la Baia de Fier sau din comuna vecină, Stroeşti, care apoi era zidită în varniţe şi era arsă cu lemnele care se găseau din abundenţă pe dealurile din jur. Varul ars era dus cu carul cu boi sau cu căruţele cu cai în zonele de câmpie, unde avea loc trocul pentru cereale sau alte produse. O altă ocupaţie tradiţională era şi aceea a prelucrării lemnului de către familiile de rudari din localitate, care, cu multă migală, confecţionau linguri, fuse, albii sau coşuri, pe care le schimbau pentru produse agricole sau bani, în comună şi la bâlciurile din apropiere. Dezvoltarea reală a localităţii s-a produs la începutul anilor 1980, atunci când în localitate s-a deschis mina Cerna. La început aceasta a funcţionat cu doar 20 de muncitori, după care a urmat o perioadă de maximă exploatare, aici muncind peste 600 de mineri, proveniţi atât din comună, dar şi din localităţile învecinate. La capitolul învăţământ, primarul spune că şcolile din satele comunei Copăceni s-au înfiinţat în anii 1838, din dorinţa unor mari boieri ai locului de a sprijini necondiţionat dezvoltarea învăţământului. Nu în ultimul rând, la Copaceni există o bibliotecă locală care datează din anul 1950 unde, cândva, se găseau peste 6148 de volume: „Copăceni este o localitate bogată, cu un trecut istoric însemnat, încărcat cu date şi fapte interesante. Are un specific anume, individualizat în primul rând prin aşezarea geografică, apoi prin ocupaţiile locuitorilor şi mai ales prin tradiţii şi obiceiuri. Copăceniul era o comună cândva dezvoltată, unde toată lumea avea un loc de muncă. O mare parte dintre cetăţeni lucrau la mina Cerna, unii la CFR, iar alţii îşi desfăşura activitatea la ACF sau la TCMM. Astăzi nu mai există nimic din toate aceste mari societăţi: totul s-a distrus, iar populaţia continuă să scadă, tinerii îşi părăsesc satul din cauza lipsei locurilor de muncă şi a unei perspective neclare în viitor şi lasă în urmă sate pustii, bătrâni bolnavi şi neputincioşi, copii lipsiţi de dragoste părintească, sperând să
găsească în străinătate o viaţă mai bună. Cei care rămân, trăiesc din pensiile părinţilor care au apucat acele vremuri. Este o tragedie pe care nimeni nu o vede, şi cu care se confruntă fiecare localitate. Avem case părăsite, care se ruinează pe zi ce trece, ogrăzi pustii şi grădini pline de buruieni, acesta este peisajul trist nu numai al comunei Copăceni, ci al multor alte localităţi, care erau cândva pline de viaţă”, ne-a spus primarul social-democrat Tironel Tâmplărescu.
În Copăceni, doar ruinele blocurilor mai amintesc despre minerit

Pentru că, în anii 70- 80, sute de oameni ajunseseră să lucreze în mina Cerna, din Copăceni, statul a construit în localitate blocuri pentru familiile minierilor veniţi la muncă din alte zone ale ţării. Tragedia s-a produs, totuşi, după Revoluţie, o dată cu instalarea unei democraţii prost înţeleasă, când activitatea extractivă de la Copăceni a fost oprită. Primarul spune că foştii angajaţi ai minei trăiesc şi acum cu nostalgia vremurilor apuse, printre greutăţile prezentului şi fără nici un viitor, iar alţii, lăsaţi de statul român fără un loc de muncă au părăsit localitatea la fel de repede cum au venit. Mărturie stau blocurile şi apartamentele abandonate, despre care cu greu îţi poţi imagina că au fost odată locuite.

Societatea minieră refuză să cedeze blocurile administraţiei locale

Primarul localităţii, Tironel Tâmplărescu mai spune că a încercat să dea o utilitate acestor ruine de blocuri, aflate în centrul localităţii, dar se luptă în continuare cu morile de vânt, în această privinţă: „Pentru ruinele acestea de blocuri de pe raza localităţii, care mai sunt încă ale minierei ne judecăm, pentru că actualul proprietar, Complexul Energetic Oltenia Târgu Jiu nu este de acord să ni le cedeze. Scopul nostru era să le prindem într-un proiect şi să le transformăm în locuinţe sociale sau într-un cămin de bătrâni. Pentru demararea investiţiei găsisem o cale de a atrage fonduri europene. Toate demersurile mele sunt, totuşi, în zadar. Însă, potrivit noului Cod Fiscal am posibilitatea, în situaţia în care nici în al nouălea ceas nu se vor reabilita aceste blocuri, din centrul localităţii, să măresc impozitul cu până la 500%. Tot în această perioadă, o firmă de la Bucureşti ne-a curtat în vederea găsirii unei variante de utilizare a blocurilor. Am discutat cu societatea minieră care este proprietara acestor blocuri, a intervenit şi domnul prefect Dumitru Cornoiu, dar nu am reuşit. Pentru mine a fost un pas în spate şi o mare dezamăgire, deoarece se dezvoltau peste 80 de locuri de muncă în prima fază, ajungându-se, ulterior, la peste 150 de locuri de muncă. Era un proiect interesant pentru această comunitate, şi aşa bătută de soartă, dar Exploatarea Minieră Berbeşti se opune”, a mai declarat primarul social-democrat din Copăceni, Tironel Tâmplărescu.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.