Primarul staţiunii Horezu, Constantin Niţu, îşi doreşte pentru următorii ani ca oraşul pe care îl gospodăreşte să înflorească, să nu mai fie nici o groapă în asfalt, iar Horezu să fie recunoscut ca o staţiune de interes naţional.
Impact real: Cocoşul de Hurez a devenit o sărbătoare cunoscută la nivel naţional. Ce aveţi de gând să faceţi în continuare pentru promovarea tradiţiilor de aici?
Constantin Niţu: Avem foarte multe planuri şi ne-am concentrat activitatea asupra promovării oraşului Horezu, pentru că brandurile noastre sunt ceramica de Horezu şi Mânăstirea Hurez. Am transformat Căminul cultural din Romanii de Jos în micile galerii de artă populară, unde toate familiile de olari sunt prezentate, fiecare ceramist având mica sa arcadă. Turistul poate să vadă acolo exact ce înseamnă ceramica de Horezu. Un ghid le explică ce este aceea ceramică de Horezu, ce este aceea ceramică de Corund, ceramică de Şişeşti, ceramică de Baia Mare şi aşa mai departe.
Impact real: Meşterii populari sunt şi ei promovaţi peste hotare?
Constantin Niţu: Pe de altă parte, noi ne promovăm meşterii pe care îi avem cu orice ocazie. Acum avem un proiect european de promovare a localităţii noastre, în valoare de 230.000 de euro, cu derulare pe doi ani, prin care participăm la târguri internaţionale, organizăm manifestări în oraş, cum a fost, de exemplu, de Izvorul Tămăduirii. Am organizat o manifestare intitulată „Izvorul Tămăduirii, izvor de tradiţie şi meşteşug”. Olarii sunt promovaţi în primul rând, îi luăm cu noi la târguri, unde facem demonstraţii. Acum aproximativ o lună, şase americani au venit în România o săptămână, la Horezu, pentru a lua cursuri de olărit. Eu am făcut o vizită în Statele Unite acum un an, în noiembrie anul trecut, şi le-am prezentat ceramica, dar le-am şi arătat, să vadă cum se face această ceramică. Au venit la noi împreună cu un reprezentant al Camerei de Comerţ din oraşul californian Julian, districtul San Diego. Este un orăşel din zona montană a regiunii San Diego şi ne-am şi înfrăţit cu acesta.
Impact real: Reuşiţi, în acest an, să rezolvaţi problema încălzirii la liceu şi la spitalul din Horezu, având în vedere costurile foarte mari?
Constantin Niţu: De la 1 ianuarie intră în vigoare Legea învăţământului, iar prin costul per elev banii vor fi daţi de la minister, fiecare director de şcoala urmând să îşi gestioneze cheltuielile aşa cum trebuie. Pe mine nu mă mai interesează ce fac ei, nu mai dă Consiliul Local banii. Consiliul de Administraţie trebuie să îşi bugeteze exact cheltuielile. La liceu, din bugetul local, care este undeva la 15 – 16 miliarde de lei vechi, proveniţi din taxe şi impozite, alocam la liceu între 5 şi 6 miliarde. Este cel mai mare liceu de zonă, cu 2500 de elevi. Acest liceu atrage tineri din 22 de localităţi, iar ponderea elevilor din Horezu este undeva la 30%. Din 2500 de elevi, doar 700 sunt horezeni, iar restul sunt din alte localităţi. Este o nedreptate, eu am ridicat această problemă de mai multe ori la Consiliul Judeţean şi am spus că acest obiectiv ar trebui să fie al judeţului. Nu poate să finanţeze Primăria Horezu acest obiectiv de învăţământ, atâta timp cât nu sunt decât 700 de elevi acolo, iar cetăţeanul din Horezu, contribuabilul, ţine un obiectiv care nu este de interes local, ci regional. Nu am cerut niciodată ajutor şi nici nu mă gândesc la asta pentru şcolile generale sau grădiniţe. Aici este problema noastră, a Primăriei şi a cetăţenilor din Horezu.
Impact real: Aveţi o soluţie alternativă de asigurare a energiei?
Constantin Niţu: Din punct de vedere al încălzirii centralizate, al sistemului de încălzire, avem în momentul de faţă în derulare o investiţie, un proiect depus la Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu 70% finanţare de la Guvern şi 30% de la Consiliul Local, prin care se va schimba modalitatea de încălzire a locuinţelor din oraşul Horezu, se va trece de la combustibil lichid pe biomasă. S-a semnat contractul, banii trebuie să sosească, iar acum se lucrează efectiv la amenajarea spaţiilor. Investiţia este de aproximativ 16 miliarde de lei vechi, fără TVA, 11,5 miliarde primiţi de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar restul reprezintă cofinanţarea Consiliului Local. Este clar că, în momentul de faţă, Horezu este pe locul doi în ţară ca preţ al Gigacaloriei, cu 580 de lei noi /Gigacalorie, ceea ce este un preţ fabulos. Nici nu putem să ne mai gândim că am fi putut continua cu acest preţ, de aceea am şi găsit o soluţie şi sperăm ca, de la 1 ianuarie, să putem furniza energie ieftină, pentru că ştiţi foarte bine că biomasa rezolvă foarte bine preţul Gigacaloriei. Nu ne oprim aici, ci avem o altă variantă foarte interesantă. Pe proiectele depuse la Ministerul Economiei am avut şansa ca o societate din Bucureşti să câştige o investiţie de 14 milioane de euro, tot o centrală în cogenerare. Este o centrală care va produce energie electrică în principal, puterea instalată fiind de 5 megawaţi, iar această centrală va funcţiona ca un mic CET, unde agentul termic este un produs secundar. Vom rezolva această problemă la un preţ mult mai mic şi este bine că avem şi o soluţie de rezervă. Este bine că sunt două soluţii pentru oraş şi chiar ne puneam problema cu Liceul Horezu şi Spitalul Horezu, care au acum costuri enorme de încălzire, să fie trecute pe această soluţie alternativă. Liceul Horezu are o centrală pe motorină şi consumă şi 5 – 600 de litri de motorină pe zi. Şi la spital au încălzirea pe combustibil lichid, iar preţurile sunt foarte mari, dar acum gândim o soluţie de viitor, lucru foarte important. Ar fi foarte greu pentru noi să ştim că nu avem nici o variantă. Suntem optimişti şi suntem convinşi că vor fi implementate aceste investiţii. Firma respectivă a primit toate aprobările. În şedinţa de Consiliu Local de săptămâna aceasta le-am aprobat traseul prin care ei se vor cupla la sistemul naţional, aşa că sunt toţi paşii parcurşi, dar aşteptăm să se demareze şi, cam în doi – trei ani, sperăm să terminăm această investiţie.
Sistemul rămâne acelaşi, doar că în centralele termice se schimbă soluţia. Centralele aparţin Consiliului Local Horezu, nu Primăriei, şi sunt gestionate de un SRL, ApaHor, creat după acele reduceri de personal, dar Consiliul de Administraţie al acestui SRL este Consiliu Local, nu este gestionat de un om de afaceri. Consiliul Local are control total asupra a ceea ce se întâmplă.
Impact real: Cu cât estimaţi că va scădea preţul după implementarea acestui sistem?
Constantin Niţu: Estimăm că va fi de 230 de lei pe Gigacalorie. Din punctul de vedere al instalaţiilor, totul trebuie să funcţioneze foarte bine, iar randamentul trebuie să fie mult mai bun, pentru că instalaţiile vor fi noi.
Impact real: Ce veţi face în următorul mandat?
Constantin Niţu: Până să văd ce fac în următorul mandat trebuie mai întâi să-l obţin. O să-mi elaborez o strategie de abordare a următorului mandat. Voi încerca să continui tot ce am început, deşi îmi este clar că asta este aproape din inerţie şi din logica firească a lucrurilor, că trebuie să continui ce ai început, dar pare un stereotip. Eu consider că este important să atingi nişte ţinte pe care ţi le-ai propus în ultimul mandat, dar trebuie să le găseşti anumite nuanţe. O ţintă principală în strategia mea de abordare a campaniei trecute este „Horezu – oraş turistic, oraş european”. Oraşul Horezu a început să crească din punct de vedere turistic, dar până la oraş european mai este mult. O să consider că Horezu este oraş european când nu o să mai văd o groapă pe străzi şi când o să văd trotuarele impecabile. Din păcate, fonduri pentru aşa ceva nu au fost mai mult decât am putut realiza până acum. Important este să continuăm. Un obiectiv pe care îl am în vedere ca prioritar este ca oraşul Horezu să devină staţiune turistică de interes naţional. Deocamdată, este de interes local, pentru interes naţional trebuie să ai mai multe locuri de cazare, baze sportive, iar noi suntem cu punctajul undeva, la limită. Dacă va exploda staţiunea Vârful lui Roman, şi sunt sigur că va exploda, deja avem acolo 20 – 30 de pensiuni în construcţie. Iniţiativa privată este mult mai importantă decât cea de stat. Obiectivul este important, mai ales pentru că din poziţia de staţiune de interes naţional deja eşti promovat altfel şi de Ministerul Turismului şi de toată lumea. Din păcate, nu am rezolvat problema energiei electrice la Vârful Roman. Merg pe ideea că, pe măsură ce se va construi acolo, interesul CEZ-ului va fi mai mare şi vor face chiar ei investiţia. Nu Primăria concesionează terenurile, este proprietatea Obştii Horezu, sunt peste 1000 de locuri superficiate până acum, pentru că sunt proprietatea obştii.
Impact real: Aveţi ce să le oferiţi turiştilor care vin la Horezu, în acest moment?
Constantin Niţu: Avem ce să le oferim. Avem o bază sportivă la Horezu, avem partea de zonă montană, unde pot face drumeţii şi se pot relaxa, dar avem în vedere şi ca, de anul viitor, să punem pe picioare o stână turistică. A fost reconstituit un vechi saivan, care era în stare jalnică, s-a refăcut după fotografii cu fonduri europene şi vrem să fie acolo o stână turistică, unde turistul să poată servi produse tradiţionale. Alte oportunităţi privesc turismul ecumenic. Vizitatorii pot să viziteze în zona noastră „Oltenia de sub munte” foarte multe mânăstiri şi biserici bine cunoscute, pentru că Horezu a organizat anul acesta gala laureaţilor pentru jurnaliştii de turism, iar unul dintre ei spunea că vine aici, la Horezu, pentru că zona aceasta este „Bucovina de lângă Bucureşti”. Aşa este, „Oltenia de sub munte” are mult mai multe mânăstiri într-un spaţiu mult mai restrâns decât Bucovina. Poţi să vizitezi foarte multe obiective, nu mai vorbim de Peşterile Polovragi, Peştera Muierilor, mânăstirile nu le mai amintesc, Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, Peştera Liliecilor, Culele de la Măldăreşti, Complexul Duca sunt şi ele foarte importante.
Impact real: Care sunt cele mai importante nerealizări?
Constantin Niţu: Am multe nerealizări, una dintre ele, care trebuia trecută în programul meu electoral, este renovarea, reabilitarea pieţei: nu am putut face acest lucru pentru că este în litigiu terenul de sub piaţă. Am ajuns la ultimul for în justiţie şi de acolo ne-au trimis să o luăm de la capăt. Revendică terenul un moştenitor, însă se pare că ar fi primit teren în schimb, în altă parte. Nu vreau să comentez pentru că este o speţă juridică în derulare, dar suntem în proces cu persoana respectivă. Dacă terenul ar fi liber de sarcini, nu am mai putea construi nimic, pentru că nu poţi obţine autorizaţie de construire, atâta timp cât terenul este în litigiu. Ne gândim că judecătorii ne vor da dreptate şi este greu să găsim o altă zonă atât de bine plasată cum este aceasta pentru piaţă.
Nu am reuşit să rezolv problema trotuarelor şi a infrastructurii oraşului aşa cum aş fi dorit, dar era o utopie asta, eu am încercat să-mi concentrez eforturile şi să fac cât pot. Sufleteşte, am făcut totul, dacă ar fi mai mulţi bani, am face mai mult.
Impact real: Una dintre resursele importante în Horezu este terenul pe care îl puteţi pune la dispoziţia unor investitori. În acest moment, aveţi investitori interesaţi de această zonă?
Constantin Niţu: Avem investitori care şi-au concesionat terenuri în parcul industrial, am oferit teren pentru investiţii pe partea industrială, pentru pensiuni turistice, dar numai una a demarat şi este aproape de finalizare, iar în parcul industrial nu avem nici o investiţie. Voiau să înceapă, dar, o dată cu apariţia acestei crize, efectiv, toţi cei cu care am discutat mi-au spus că aşteaptă să vadă ce se întâmplă şi vor vedea apoi dacă mai fac ceea ce îşi propuseseră.
