Constantin Liţoiu, unul dintre cei mai longevivi primari din judeţ, spune că nu îşi dă seama ce îi reţine pe guvernanţi să pună în practică directivele Uniunii Europene, care a decis ca, până în 2016, să se introducă apă curentă şi canalizare în toate localităţile din ţară. Afirmă că la uşa preşedintelui Consiliului Judeţean este acum linişte, însă, tot de acolo, aşteaptă cu sufletul la gură veşti pentru rezolvarea problemelor destul de serioase din localitatea pe care o conduce, Zătreni, create în urma calamităţilor. Constantin Liţoiu se pregăteşte acum în mod serios pentru calitatea de bunic, afirmând că, cel mai probabil, nu va mai candida pentru un nou mandat.
Impact real: România riscă sancţiuni drastice din partea Uniunii Europene, dacă nu reuşeşte, în decurs de un an, să introducă apă curentă şi canalizare în toate localităţile din ţară. Care este stadiul lucrărilor la reţeaua de apă în Zătreni şi dacă sunteţi de părere că Guvernul român se va putea alinia directivelor UE?
Constantin Liţoiu: Situaţia este clară: în cazul acesta, nimic nu ar trebui să-i reţină pe guvernanţi, pentru că Uniunea Europeană ne impune, iar ai noştri trebuie să asculte. În situaţia în care mâine primesc adresă pentru a transfera proiectul pe fonduri europene, mâine îl transfer. Dar, atenţie, lucrul acesta este unul de durată, necesită timp, deoarece documentaţia este stufoasă, iar normele lor mă blochează, mă condiţionează ca serviciul de apă şi canalizare să fie în administrarea operatorului regional Apavil Vâlcea. Până să face eu procedura, pe care apoi trebuie să o trec prin Consiliul Local, iar acesta este posibil să nu vrea din prima, deoarece ei nu înţeleg că investiţia, în sine, este proprietatea comunei, numai serviciul îl preia în administraţie cei de la Apavil, trece timp preţios şi putem pierde finanţarea.
Impact real: Administrarea sistemului de apă poate fi o povară pentru bugetul local?
Constantin Liţoiu: Dacă, astăzi, preţul unui metru cub de apă este la noi cât al unei sticle de apă minerală, adică 3,5 lei, dacă sistemul va fi preluat de Apavil, costul unei tone de apă va fi de 5 lei. În prezent, avem 300 de abonaţi şi, raportat la consum, cheltuielile sunt de două ori mai mari, şi diferenţa o suportăm noi, de la Primărie. Acest lucru se poate face doar dacă noi colectăm impozitele şi taxele datorate de 2000 de familii, bani din care să susţinem 300 de abonaţi. Întrebarea pe care ar trebui să şi-o pună consilierii mei este şi care va fi calculul acoperirii acestei cheltuieli, atunci când vom avea 600 de abonaţi? La acest calcul se vor adăuga, pe parcurs, şi costurile reparării avariilor pe reţea.
Impact real: Aveţi susţinerea pe care v-o doriţi în Consiliul Local?
Constantin Liţoiu: Am majoritate în Consiliul Local, dar, cu toate acestea, consilierilor le pare rău să predau reţeaua de apă la Apavil, chiar dacă le-am explicat că nu ia nimeni reţeaua să plece cu ea acasă. Eu am să încerc să-i conving, şi asta până când nu voi mai putea susţine diferenţa de cost, deoarece nu voi mai avea posibilitatea, şi atunci o să vină cei de la CEZ să taie curentul. Alocăm două miliarde de lei vechi anual ca să subvenţionăm apa, iar acest lucru nu se va mai putea face mult timp, de acum înainte.
Impact real: La preşedinţia judeţului avem acum o conducere liberală. Este vizibilă acea schimbare, pe care o aşteptaţi şi dumneavoastră, în calitate de primar PNL?
Constantin Liţoiu: În lunile noiembrie şi decembrie, când s-au dat bani pentru calamităţi, liberalii nu au stat cu urechile ciulite, aşa cum era normal, să ne anunţe şi pe noi, ca să trimitem documentaţiile la timpul oportun, aşa cum au făcut alţii. În schimb, au fost ocupaţi să se certe pe scaunul lui Cîlea. După multe sesizări, abia lună trecută am primit din partea Consiliului Judeţean, a Prefecturii şi a ISU o comisie pentru constatarea pagubelor pricinuite de calamităţile din primăvara anului trecut. Zilele acestea, am fost să mă informez la Consiliul Judeţean de procesele-verbale transmise în urma calamităţilor, dar nimic nu s-a mişcat, nu ştiu ce aşteaptă aceşti domni. În altă ordine de idei, pot pune că este linişte pe acolo, pe la cabinetul preşedintelui. Înainte, tot timpul era coadă, trebuia să stai ore până intrai. Eu ştiu un singur lucru: nu am bani, nu am avut atunci şi nu am nici acum.
Impact real: Există vreo diferenţă între proiectele demarate cu bani europeni, comparativ cu cele finanţate din fonduri guvernamentale?
Constantin Liţoiu: Am finalizat un proiect de asfaltare a drumurilor comunale cu fonduri de la Uniunea Europeană, pe o lungime de 7 kilometri, pe programul SAPARD, Măsura 3.2.2., dar au trecut 8 ani de când am dat în funcţiune acest tronson şi nu am avut nici o intervenţie. Pe el circulă zilnic maşini cu tonaj greu, de peste 50 de tone. Tot pe Măsura 3.2.2. am introdus reţeaua de apa şi canalizarea, şi nici acolo nu a fost nevoie de intervenţii ulterioare, şi este la al cincilea an de funcţionare. În prezent, întocmim un proiect european pentru extinderea reţelei de canalizare, pe o lungime 8 kilometri, dar şi pentru 6 kilometri de drumuri. Cu acest proiect aş cam închide utilităţile în comună, dar acestea sunt doar vise frumoase. Spun asta pentru că pe proiectele finanţate cu fonduri guvernamentale nu am niciodată siguranţă, le fac doar ca să fie făcute, dar lucrările merg greu.
Impact real: România a primit de la Comisia Europeană un miliard de euro, corecţie financiară pentru proiectele europene. Administraţia locală din Zătreni a încasat vreo corecţie de acest fel?
Constantin Liţoiu: Nu am avut astfel de ocazii: noi am întocmit proiectele precis, nemaifiind nevoie să se facă nici un act adiţional, pentru lucrări neprevăzute. Inevitabil, în momentul în care facem alte lucrări, în urma discuţiei cu dirigintele de şantier, se poate renunţa la o lucrare care nu mai este necesară, şi facem alta. Cu proiectele finanţate de la UE trebuie să te gândeşti bine, de la început, ce ai de făcut, să îţi găseşti un proiectant cu experienţă, nu orice ins fără pregătire, pentru că sunt mulţi cei care fac proiectele pe genunchi şi apoi întâmpină fel şi fel de probleme.
Impact real: Intabularea gratuită şi cadastrarea terenurilor agricole începe anul acesta. Este un program pe care îl credeţi benefic pentru localitate?
Constantin Liţoiu: Este un drept al omului şi, de exemplu, întreaga Transilvanie are cadastrarea făcută. Este foarte greu atunci când vrei să înstrăinezi un bun, pentru că nu poţi face actul de vânzare fără cadastru, care costă suplimentar. Şi noi ne izbim de probleme de genul acesta. Mai avem la pădure vreo 400 de hectare de retrocedat, dar această suprafaţă este luată în administrare, prin protocol, de Primărie.
Impact real: Vă gândiţi să mai candidaţi?
Constantin Liţoiu: Mi-am pus în gând, la modul serios, să nu mai candidez. Îmi doresc foarte mult să mă ocup în linişte de nepoţi, de gospodăria mea şi să merg prin ţara aceasta frumoasă, să mă plimb. La Primărie am ajuns în primul rând, pe fondul unei nemulţumiri, şi dintr-o ambiţie şi curiozitate de a vedea pe cine iubeşte lumea mai mult. În acel an, am avut şapte contracandidaţi şi am luat din prima, iar, de atunci, la fiecare campanie, am câştigat din primul tur.
Impact real: Metoda alocării de fonduri destinate echilibrării bugetelor locale către primării credeţi că este o măsură bună?
Constantin Liţoiu: Pentru că nu se ia în calcul realizările reale ale Primăriei respective, iar plafonul este acelaşi, indiferent de numărul de locuitori sau de problemele comunităţii, nu mi se pare corect. În condiţiile în care o primărie îşi colectează taxele şi impozitele doar în proporţie de 30%, şi 70% rămâne cu ele pe deficit, de ce calculul guvernului se ia de la 30% în sus, până la 15 miliarde, iar la noi, unde este 90% gradul de colectare, ni se dau doar 10%? Noi am primit 900 de mii de lei, pe când alţi primari au primit 15 miliarde de lei vechi la o localitate cu doar 900 de cetăţeni, care are 11 kilometri lăţime şi 20 kilometri lungime, în condiţiile în care noi avem 48 de kilometri de reţea de iluminat public şi peste 60 de kilometri de drumuri comunale, pe care trebuie să le întreţinem.