Constantin Drăghici, primarul comunei Amărăşti, aflat la al treilea mandat, este de acord cu propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, ca şcolile să treacă în subordinea Ministerului Educaţiei. Primarul mai spune că susţinerea politică este importantă, dar nu decisivă, în alegerea primarilor.
Impact real: Preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia că, atunci când şcolile au trecut de la stat în subordinea administraţiilor publice locale s-a făcut o greşeală, şi a propus Guvernului ca responsabilitatea pentru situaţia şcolilor, din motive lesne de înţeles, să fie preluată de Ministerul Educaţiei. Consideraţi că, dacă această propunere s-ar pune în aplicare, ar însemna o relaxare a responsabilităţilor primarilor?
Constantin Drăghici: Am auzit despre această propunere, dar, deocamdată sunt doar vorbe. Sunt în continuare localităţi care nu au şcolile autorizate, care nu au plătit naveta profesorilor niciodată şi care au, într-adevăr, probleme cu sustenabilitatea acestor locaţii. La Amărăşti, şcolile sunt autorizate, iar naveta profesorilor este plătită la zi, din fondurile repartizate pentru anul acesta bugetar, menite să completeze necesarul pentru întregul an. Toate aceste cheltuieli sunt suportate din bugetul local. Dacă ar fi să fie aşa, ne-ar lua, într-adevăr, o povară de pe umeri. Şi la noi cheltuielile din buget, pentru sustenabiliteatea şcolilor sunt destul de mari, şi spun asta în contextul în care noi avem şcoli noi, construite din temelii. O şcoală este dată în folosinţă în anul 2009, iar grădiniţa din anul 2012, ambele fiind investiţii noi, cu absolut toate dotările. Dacă aş avea o şcoală mai veche, pe
care în fiecare an ar trebui să o repar, în afară de deratizare şi igienizare, costurile ar fi mult mai mari. Astfel, dacă aceste instituţii ar fi redate în administrarea Ministerului Învăţământului, va fi cu adevărat o povară luată de pe umerii primarilor. Din bugetul nostru anual trebuie să alocăm suma de 1,5 miliarde de lei, cheltuială în care este inclusă şi naveta profesorilor. Dacă adăugăm şi salariul şoferului, sustenabilitatea microbuzelor şi întreţinerea locaţiilor, este tabloul complet. Cu naveta profesorilor am reuşit întotdeauna să fiu la zi, plus că, de fiecare dată, am suportat cheltuielile pentru examenul medical anual al profesorilor. Fac acest lucru pentru că îmi dau seama că salariile sunt aşa cum sunt şi, dacă legea permite, de ce să nu fac? Este un drept al lor. Anul acesta a fost mai uşor, pentru că noua formulă, a alocării de fonduri destinate echilibrării bugetelor locale către primării a fost benefică dar, la mine s-a întâmplat la fel şi în anii trecuţi, când aveam un buget mult mai mic.
Impact real: De foarte multe ori, realizarea unui proiect întârzie atât de mult încât, uneori, primarii se trezesc în faţa faptului că dispare necesitatea realizării respectivelor proiecte, până la finanţare. V-aţi confruntat cu o asemenea situaţie?
Constantin Drăghici: La noi nu sunt situaţii de acest fel. Sunt situaţii când unii primari au mers pe acele proiecte integrate, pe parte socială, alergând după punctaj. În prima fază, şi pe mine mă tenta construcţia unui cămin de bătrâni, dar, după ce am intrat în profunzime şi am văzut că noi trebuie să ne ocupăm după aceea de finanţarea lui, am renunţat repede şi am realizat construcţia unei grădiniţe, prin proiectul integrat, la partea socială, unde colegi de-ai mei au prins cămine de bătrâni. Am studiat şi mi-am dat seama că, după ce finalizez proiectul, sustenabiliatea rămâne în spinarea mea, atâta timp cât Ministerul Muncii nu îşi asumă nici o garanţie. De aceea m-am orientat către grădiniţă, pentru că era nevoie de o astfel de locaţie. Am evitat,astfel, situaţiile dificile şi mă bucur că am luat decizie bună, la tipul potrivit.
Impact real: Ce speranţe aveţi pentru anul viitor, ţinând cont că, fiind un an electoral, ne-am obişnuit ca lucrurile să se „mişte” altfel, în această perioadă?
Constantin Drăghici: Acum va fi o dezamăgire, nu va mai fi ce a fost odată. Înainte abia aşteptam anul electoral, pentru că, într-adevăr, lucrurile se mai „mişcau”, dar cel mai mult se pompa în campaniile parlamentare şi prezidenţiale, pentru locale mai puţin. Se lăsa toată treaba pe umerii primarilor şi, mai mult, acolo unde, din sondaje, se ştia că primarul are toate şansele să iasă cu un procent bun, nu primea nici o lopată de asfalt.
Impact real: Cât de importantă este susţinerea politică, într-o campanie locală?
Constantin Drăghici: Este importantă, dar nu decisivă, pentru că, dacă stau bine şi mă gândesc, cele mai mari investiţii le-am făcut cu fonduri externe, unde nu ai nevoie de nici o recomandare politică şi, din acest motiv, aştept lansarea noilor ghiduri, pentru a merge cu proiectele mai departe. Asta nu înseamnă că neglijez proiectele cu finanţare internă sau pe cele pe care le finanţează Consiliul Judeţean. Este importantă susţinerea politică, dar nu strict obligatorie, pentru că se pot face investiţii mari, şi fără acest lucru.
Impact real: Sunteţi mulţumit de angajamentul bugetar pe care Guvernul şi l-a asumat, până în anul 2017, conform O.G. 28?
Constantin Drăghici: Prin O.G. 28 am un singur proiect, pentru asfaltarea drumului comunal 88, în satul Mereşeşti, iar, prin angajamentului bugetar pe care Guvernul şi l-a asumat până în anul 2017, UAT Amărăşti va mai primi în următorii doi ani 6 miliarde de lei vechi, iar în anul 2017 i se va aloca suma de 3 lei. Valoarea totală a proiectului este 36 de miliarde de lei vechi. Am mai primit 4 miliarde de lei vechi în anul 2014. În total sunt 10 miliarde de lei vechi, până în anul 2017, deci, în acel an, abia vom ajunge cu lucrarea la 30%. Drumul are 4,4 kilometri şi, până în prezent, abia dacă s-au făcut 2 kilometri. Am lucrat prima dată tronsonul de 2 kilometri, pe care l-am şi finalizat. Am mers etapizat, iar pentru ultima parte mai sunt nişte podeţe de făcut şi nişte rigole. Constructorul este dezamăgit, mai ales că situaţia nu este confortabilă. A semnat un contract în care el se angajează că face lucrarea conform condiţiilor, dar, în schimb, statul, ca beneficiar, nu îşi asumă nici o responsabilitate faţă de prestator, în sensul finanţării. Una peste alta, aceşti bani sunt o dezamăgire, vor fi tărăgănate lucrările mult timp”, a declarat primarul.
Impact real: Noua strategie a PNL, la Vâlcea, este ca, până la noua campanie, să ademenească cât mai mulţi primari social-democraţi. Consideraţi că este un plan care va funcţiona?
Constantin Drăghici: Eu sunt unul dintre cei care, în anul 2002 am trecut la PSD, de la liberali. Am făcut acest pas pe fondul unor nemulţumiri din partea conducerii PNL de atunci. La Amărăşti, în fiecare mandat, liberalii nu au avut în Consiliu Local decât un consilier. În acest mandat, candidând din partea USL, au avut doi consilieri. Eu nu neg faptul că strategia PNL este de a racola primari PSD, dar, la adresa mea, nu s-a discutat despre aşa ceva.
Impact real: Cu care dintre hotărârile de guvern sau legile intrate în vigoare aveţi cele mai mari probleme, pe plan local?
Constantin Drăghici: În primul rând, nu sunt de acord în privinţa alocării de fonduri. Mi s-ar părea corect ca tot ce se strânge aici să nu mai plece în altă parte, să rămână în bugetul local, doar că nu se întâmplă asta. Noua modalitate de distribuire a banilor mi se pare corectă, mai reglează o parte din celelalte nedreptăţi. Au fost semnalate anumite disfuncţionalităţi, care merg de jos până sus, dar nu se întâmplă nimic, iar aici aş da exemplu stâlpii de electricitate, care sunt pe domeniul public. Noi plătim pentru consumul curentului o grămadă de bani, dar nu putem să-i constrângem pe aceşti beneficiari să plătească şi ei o taxă, aşa cum consider că ar fi normal. O astfel de problemă le-am pus-o şi parlamentarilor noştri. Probabil au existat ceva iniţiative legislative, dar nefinalizate. O altă nemulţumire este legea legată de ocrotirea porcilor mistreţi, care au făcut dezastru şi, în loc să simplifice, au amplificat lucrurile. Oamenii sunt revoltaţi de faptul că porcii mistreţi le distrug culturile agricole. În acest sens s-a făcut o comisie formată din reprezentanţi ai primăriei, Direcţiei Agricole, Gărzii de Mediu, ITRSV şi responsabili de fondul cinegetic. Au mers pe teren iar, la concluzii, l-au scos vinovat şi pe cel cu Fondul cinegetic, dar şi pe proprietar, pe motiv că nu şi-a împrejmuit proprietatea, doar că nu se pot realiza condiţiile puse de ei. Cu procesele verbale care au fost făcute până acum, dacă păgubiţii se duc în instanţă, nu pot obţine mare lucru, pentru că din ele reiese că au şi ei vina lor, aşa spun specialiştii, că nu şi-a împrejmuit terenul. Cu ce este de vină omul, că animalele distrug absolut tot, ba chiar au ajuns până în vatra satului. Problema este extrem de delicată, pentru că bieţii oameni nu pot fi despăgubiţi şi niciodată nu vor avea posibilitate împrejmuirii terenului cu gard electric.
Impact real: Care sunt proiectele pe care doriţi să le finalizaţi, dar nu aţi reuşit, până acum?
Constantin Drăghici: Toate proiectele la care am muncit au prins finanţare, dar îmi doresc să termin cu parte din infrastructură: apă, canalizarea şi asfaltul, pentru că, în mediul rural, sunt cele mai importante şi, nu în ultimul rând, căminul cultural, pentru că, dacă mai stagnează mult timp, clădirea se deteriorează şi vor cădea zidurile. Când am ajuns eu primar, în anul 2004, am fost nevoit să fac o expertiză tehnică prin care să dovedesc faptul că pot să îmi continui lucrările, şi există riscul să mai ajung din nou la o astfel de situaţie.
Impact real: Dintre cele trei mandate, care a fost cel mai greu, pentru dumneavoastră?
Constantin Drăghici: Din punct de vedere financiar acesta a fost cel mai greu, chiar dacă, între al doilea şi al treilea mandat am avut proiectul integrat, care ne-a mai salvat situaţia, fiind şi în perioada cu criza.
Impact real: Îşi mai doreşte Constantin Drăghici încă un mandat de primar?
Constantin Drăghici: Sunt chiar hotărât să candidez. Ce ţine de mine voi face, şi am făcut tot ce s-a putut, acum rămâne de văzut pe cine va alege comunitatea.
