Comuna Ştefăneşti este aşezată în sudul judeţului Vâlcea, la cincizeci de kilometri de reşedinţa de judeţ, Râmnicu Vâlcea. La nord se află situat oraşul Drăgăşani, la şapte kilometri distanţă de comună.
Actuala comună vâlceană Ştefăneşti este una dintre cele cinci localităţi cu acest nume din România (Argeş, Constanţa, Iaşi, Ilfov şi Vâlcea). Plasată într-un cadru geografic extrem de favorabil agriculturii, cu dealuri însorite excelente pentru viticultură, cu păduri de foioase şi conifere întinse, în vecinătatea râului Olt – teritoriul comunei Ştefăneşti a fost locuit din cele mai vechi timpuri de o populaţie stabilă.

În 2008, în fruntea administraţiei locale din Ştefăneşti a venit Alexandru Uţă, care, în doar patru ani, a reuşit finalizarea unor investiţii absolut necesare în localitate. Încă din 2008, de când a preluat frâiele administraţiei, acesta a demarat numeroase proiecte care au vizat asfaltări şi modernizări de drumuri, construirea sălii de sport „Cerasela Pătraşcu”, reabilitarea Căminului cultural, iluminatul stradal, dotarea cu mobilier şi centrale termice a bisericilor şi a dispensarului, dar şi alte lucrări absolut necesare în localitate:
„În mandatul 2008 – 2012, am finalizat mai multe investiţii, printre care se numără asfaltarea DC 56A, pe tronsonul Duzi-Turchezu, pe o lungime de 3,5 kilometri, asfaltarea drumului comunal Biţeşti, pe un tronson de 1,4 kilometri, asfaltarea DJ 677 E pe tronsonul Şcoala Dobruşa de Sus până la Şcoala cu etaj Dobruşa de Jos, asfaltarea drumului de la Primărie-centru până la Şcoala cu etaj, asfaltarea drumului de la sala de sport până la ieşirea din comună. De asemenea, am construit o sală de sport care se numeşte „Cerasela Pătraşcu”, un nume cu însemnătate deosebită pentru comuna noastră, am modernizat, reabilitat şi dotat cu mobilier Căminul cultural Ştefăneşti, şi lista continuă cu multe alte investiţii.”, a punctat Alexandru Uţă.
Canalizarea nu funcţionează la parametrii normali
Alexandru Uţă: „Firma constructoare şi-a bătut, pur şi simplu, joc de această lucrare şi fac presiuni asupra mea să semnez recepţia finală”
Problema care îl apasă cel mai tare pe primarul Uţă este sistemul de canalizare din comună. Lucrarea a fost un proiect moştenit de la fosta administraţie din perioada 2004-2008. Când a ajuns primar, în 2008, lui Alexandru Uţă i s-a vârât sub nas doar recepţia lucrării, care trebuia semnată. Nu ar fi fost nici un fel de problemă dacă această lucrare ar fi funcţionat la capacitate normală. Cum canalizarea funcţionează doar pe alocuri, de mai bine de patru ani, primăria este în proces cu firma constructoare pentru semnarea recepţiei finale: „Canalizarea se întinde pe 18 kilometri şi deserveşte întreaga comună. Proiectul a avut o valoare de un milion de euro. Lucrarea a fost demarată în 2007 şi trebuia finalizată în luna mai 2008. Eu am tot făcut acte adiţionale ca să-l refacă, tot mandatul 2008-2012 am fost cu ei la cuţite, dar nu au respectat termenii de lucru. Atunci când se punea conducta, ar fi trebuit să o pună pe un pat de nisip, erau necesare tone de nisip în condiţiile acestea, dar ei nu au folosit deloc nisip. Ţevile, în timp, s-au fisurat pe alocuri, iar eu nu pot să rămân cu o asemenea lucrare, care ar trebui să funcţioneze peste tot şi la capacitate maximă. Eu nu pot să semnez recepţia unei lucrări care arată în felul acesta, pentru că nu voi avea de unde să iau bani mai târziu, pentru reparaţii sau întreţinere. Firma constructoare şi-a primit toţi banii şi şi-a bătut, pur şi simplu, joc de această lucrare. Ei fac presiuni asupra mea să semnez recepţia finală, dar nu semnez nici dacă îmi taie mâinile.”, afirmă hotărât primarul comunei Ştefăneşti, Alexandru Uţă.
Căminul cultural, renovat în ultimul mandat
Când în fruntea administraţiei locale se afla Constantin Stoica a fost începută construcţia căminului cultural, dar puterea economică a comunei se redusese simţitor prin realizarea altor investiţii mai importante: magazine, şcoli, drumuri. Căminul a fost început, dar s-a realizat doar temelia, din lipsă de fonduri şi materiale. În anul 1960, comuna Ştefăneşti avea un impunător cămin cultural, cu o mare sală de spectacole, o sală de bibliotecă, prin care urma să se umple un mare gol, resimţit în activitatea culturală a comunei.
În perioada 1990 – 2000, imobilul a fost transformat în discotecă pentru tinerii comunei şi din zonă. În prezent, în cadrul Căminului cultural funcţionează biblioteca locală şi centrul PAPI. În programul electoral al primarului Alexandru Uţă s-a aflat şi proiectul privind reabilitarea şi modernizarea sediului acestui cămin cultural, un obiectiv absolut necesar pentru comunitate: „Anul trecut, am terminat reabilitarea Căminului cultural şi am încercat să fac un lucru de calitate. Am început cu acoperişul, apoi am coborât, i-am făcut un tavan fals, geamuri etc. Proiectul avea o valoare de 1,5 miliarde de lei vechi, dar l-a câştigat o firmă şi l-a realizat cu 800 de milioane de lei vechi. Am fost foarte mulţumit de rezultatul lucrării.”, a afirmat liberalul Uţă.
În comuna Ştefăneşti există zece unităţi de învăţământ
•    Dintre acestea, mai funcţionează doar patru: două şcoli şi două grădiniţe
În momentul de faţă, în comuna Ştefăneşti există patru grădiniţe, patru şcoli primare, şi două şcoli gimnaziale care în timp au mai fost reabilitate şi recondiţionate, dar nu se ridică la pretenţiile şi la nivelul cerut de Uniunea Europeană, din punct de vedere al bazei materiale şi al spaţiului de studiu. Programul „Economia Bazată pe Cunoaştere” a reuşit să aducă un suflu nou în instituţiile de învăţământ din comună, prin introducerea celor zece calculatoare şi internet de mare viteză pentru elevii din această comunitate. De curând, a fost finalizată şi lucrarea de modernizare a şcolii din satul Dobruşa, un proiect de 11 miliarde de lei vechi, cu fonduri de la Banca Mondială: „Avem şase şcoli şi patru grădiniţe. Şcolile, şi aici mă refer la Şcoala cu clasele I-IV Condoieşti, Şcoala cu clasele I-IV Ştefăneşti, Şcoala cu clasele I-IV Dobruşa, Şcoala cu clasele I-IV Şerbăneşti, Şcoala cu clasele I-VIII Dobruşa şi Şcoala cu clasele I-VIII „Teodor Bălăşel” din Ştefăneşti, arata bine, am încercat pe cât posibil să le mai reabilitam, dar nu pot afirma că se ridică la pretenţiile cerute de Uniunea Europeană. În momentul de faţă, funcţionăm la două şcoli cu 291 de copii şi avem în plus două grădiniţe. Mi-ar plăcea ca, în viitor, să putem avea şi noi şcoli moderne, dar pentru acest lucru este nevoie de fonduri uriaşe, de care noi nu dispunem.”, a mai precizat primarul localităţii.

Numeroase proiecte depuse pentru aprobare şi finanţare
De când a ajuns primar, Alexandru Uţă a ştiut ce are de făcut pentru comunitatea sa. Pe lângă numeroasele proiecte finalizate în mandatul precedent, prim-gospodarul din Ştefăneşti mai are nu mai puţin de 12 proiecte deja depuse pentru aprobare şi finanţare: „Am depus  proiectul pentru introducerea sistemului de gaze naturale în comună, proiectul pentru asfaltarea celor 38 de uliţe, aprobat şi scos la licitaţie, proiectul pentru asfaltarea a 12,4 kilometri de drumuri laterale, dar şi proiectul pentru construirea unui pod, Bulin-Enăcheşti. Ne dorim introducerea curentului electric pe tronsonul Duzi – Botogan, introducerea de camere de supraveghere în întreaga comună, dar şi betonarea şanţurilor. Vrem să construim şi o casă de cununii. Avem în proiect, de asemenea, proclamarea Zilei comunei şi întâlnirea cu Fiii satului în fiecare an, pe 20 iulie, de Sfântul Ilie. Nu în ultimul rând, era nevoie de un proiect pentru colectarea gunoaielor şi transportul la rampa de gunoi ecologică. Ne gândim serios şi la înfiinţarea unui cămin de bătrâni în comună.