Ploile din ultima perioadă au măturat tot în calea lor, lăsând în urmă un adevărat dezastru în multe localităţi vâlcene. Comuna Nicolae Bălcescu a fost una dintre cele mai greu încercate de calamităţi. Bilanţul pagubelor include zeci de kilometri de drumuri comunale distruse, sute de hectare de culturi agricole aflate sub apă, oameni disperaţi şi un pod spulberat în primăvara acestui an, după ce apele pârâului Topolog s-au umflat şi au măturat tot în cale. Dintre cele 150 de persoane rămase izolate în satul Dosul Râului, puţini mai credeau atunci că, după ce podul peste Topolog a fost distrus de ape, vor avea din nou un drum de legătură cu centrul localităţii. În mai puţin de 30 de zile, formaţiile militare puse la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale au reuşit să construiască un alt pod în locul celui dărâmat de ape, iar viaţa oamenilor a intrat acum pe un făgaş normal. „Să spunem că o parte dintre probleme le-am rezolva prin construcţia acelui pod luat de viiturile pârâului Topologu. Cu ajutorul preşedintelui Consiliului Judeţean, al armatei şi cu înţelegere din partea ministrului Apărării, Mircea Duşa, acum avem refăcut podul care făcea legătura cu satul Dosul Râului şi cu comunitatea. Cetăţenii acestei localităţi au fost impresionaţi de omenia cu care cele două unităţi militare din Alba Iulia şi Râmnicu Vâlcea au întins o mână de ajutor într-un moment foarte greu locuitorilor comunei Nicolae Bălcescu.”, a precizat primarul Constantin Oprea. Pentru remedierea în totalitate a stricăciunilor şi depăşirea momentelor dramatice prin care localitatea Nicolae Bălcescu încă mai trece din cauza inundaţiilor devastatoare nu sunt însă bani suficienţi, iar reprezentanţii statului dau neputincioşi din umeri. Situaţia este în continuare dificilă pentru că, în satul Dosul Râului, pe drumul judeţean 678 D, la hotar cu localitatea Galicea, viiturile aduse pe râul Topolog au distrus reţeaua de alimentare cu apă pe o lungime de 1,5 kilometri, astfel că peste 16 gospodării nu au apă şi oamenii sunt nevoiţi să care apa de băut cu butoaiele sau cu găleţile. „Furia apelor a distrus drumul judeţean, reţeaua de apă fiind pe marginea drumului. Apele învolburate au smuls conducta din pământ, astfel că, pentru 15 gospodării, încă nu am reuşit să refacem conducta de apă. Pentru alte câteva am fost nevoiţi să luăm acord notarial de la proprietari ca să trecem cu conducta pe proprietatea respectivă. Apa dislocase inclusiv 7 stâlpi de lumină, instalaţia electrică fiind refăcută cu greutate.”, a mai spus primarul de la Nicolae Bălcescu.
Drum proaspăt asfaltat, rupt de alunecările de teren
În zonă au apărut de curând şi alunecări de teren, iar administraţia locală este depăşită de situaţia creată. Faptul că drumul este comunal, iar bugetul local abia acoperă salariile angajaţilor de la primărie, face ca problema ivită la Nicolae Bălcescu să fie departe de rezolvare. Acest lucru este recunoscut şi de primarul Constantin Oprea, acesta afirmând că pământul a început să alunece din cauza apei infiltrate în sol, pe drumul care abia fusese asfaltat. În urma evaluării, valoarea pagubelor depăşeşte cu mult suma colectată la bugetul local pe o perioadă de trei ani. „Avem o problemă pe drumul comunal Şerbăneasa – Măzăraru – Gâltofani, investiţie abia finalizată de societatea Strabag. Din cauza ploilor şi a vremii din ultima perioadă a alunecat pământul pe aproximativ 95 de metri. În prezent, se circulă foarte greu, am reuşit să refacem o parte, dar este în continuare o situaţie destul de dificilă acolo. Valoarea pagubelor este de 6 miliarde de lei şi ar fi necesar să fie construit un zid de sprijin.”, a mai menţionat primarul.
Ultimele calamităţi puteau fi evitate:
Proiect pentru corectarea torenţilor, în aşteptare de nouă ani
În urmă cu nouă ani, în localitate a avut o alunecare de teren, după care au fost strămutate mai multe locuinţe. Aflat într-o astfel de situaţie, în acea perioadă, primarul Constantin Oprea a accesat fonduri, astfel încât să poată demara lucrări de investiţii pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor la Nicolae Bălcescu. Proiectul viza, în special, alunecarea de teren din satul Băneşti, punctul Arceşti, respectiv amenajarea văilor Gâltofani, care preia toţi torenţii şi pâraiele din zonă, Valea Hotarului, Valea lui Marin, Valea Bisericii, Valea Cimitirului, Valea Urlătorii, Valea lui Rădău, Pârâul Bercului, Pârâul Zăvoienilor, Pârâul lui Rădelu şi Valea Oneaţă. În proiect erau prevăzute construirea rigolelor de orientare a apelor, dalarea şanţurilor şi canalelor, în sensul de nu a mai avea probleme de colmatare a pârâurilor, pentru ca toate văile şi pâraiele să curgă controlat. După atâta amar de vreme, proiectul atât de stringent pentru o localitate predispusă la inundaţii este în continuare în aşteptarea fondurilor. „Avem un proiect întocmit pentru apărarea malurilor şi corectarea de torenţi, care este în evaluare. Şi astăzi, după atâta timp, cei de la Craiova spun că trebuie să mai aşteptăm. Proiectul este eligibil din anul 2005, iar în ultimii nouă ani mi s-a spus mereu să aştept. Pe surse am aflat că vom fi şi noi finanţaţi, dar Dumnezeu ştie când! Proiectul are o valoare de 1,5 milioane de euro, şi ar pune la punct o parte dintre torenţii pe care i-am prins în acest proiect. Ar fi viabil şi am pune astfel capăt alunecărilor de pământ şi zonelor colmatate, pentru că aceşti torenţi colectează, depun, se încarcă şi ajung la un moment dat să dea pe dinafară, aşa se inundă hectare întregi de terenuri, gospodării şi suprafeţe forestiere.”, a mai menţionat primarul Oprea.
În toamna asta se numără pagubele, nu bobocii
Ploile abundente nu au adus doar inundaţii, alunecări de teren sau drumuri avariate la Nicolae Bălcescu, ci au compromis şi culturile de primăvară. Cantitatea foarte mare de apă acumulată în pământ a lăsat neînsămânţate sute de hectare de teren la Nicolae Bălcescu. Ţăranii se plâng că ploile nu-i lasă să se apuce de treabă, iar cei care au reuşit să semene până acum hectare întregi de porumb văd cum plantele putrezesc pe terenurile pline de apă. Pe oamenii aflaţi în această situaţie, potrivit primarului, nimeni nu-i poate ajuta. „Sunt suprafeţe de culturi distruse, dar APIA nu intervine, deoarece culturile nu sunt asigurate. Se asigură acea subvenţie pentru terenurile muncite, pentru cele care produc. În situaţia aceasta, din cauza ploilor şi a cantităţilor de apă care au căzut, apa a băltit încă din primăvara acestui an, iar terenurile au rămas nemuncite. Cei care au reuşit să pună
porumbul în prima decadă, oricum, nu au rezolvat nimic, pentru că iarba le-a năpădit recolta. Cetăţenii rămân nedespăgubiţi. Foarte mulţi au rămas în acest an cu mâna la suflet.”, a adăugat primarul din Nicolae Bălcescu.
Introducerea reţelei de apă şi canalizare a fost una dintre ambiţiile primarului
Introducerea reţelei de apă şi canalizare cuprinde, în acest moment, aproximativ 48% dintre gospodăriile aflate în localitate, dar primarul localităţii vrea să continue, pentru ca toţi localnicii să poată beneficia de această utilitate importantă. Localitatea a beneficiat în anul 2009 de fonduri europene, finalizându-se introducerea reţelei de alimentare cu apă a proiectului finanţat prin Programul SAPARD, cu o valoare de 1,5 milioane de euro. „Datorită faptului că eu am vrut să am întâi apă şi canalizare, dar nu am trecut cu vederea nici drumurile, am realizat acele lucrări, de alimentare cu apă din fonduri europene. Această reţea, în prima fază, nu a cuprins toate gospodăriile. Ulterior, am făcut şi extinderi la reţeaua de apă potabilă deja existentă, posibile doar cu finanţare din bugetul local. Am achiziţionat pentru demararea acestui obiectiv conducta, apoi am cumpărat utilajele necesare, toate cheltuielile
fiind suportate de primărie. Astfel, am reuşit continuarea şi finalizarea extinderii reţelei de alimentare cu apă potabilă, venind cu încă un procent, de 7%. La această oră, localitatea Nicolae Bălcescu are în proporţie de 48% reţea de alimentare cu apă potabilă. În plus, cu fonduri guvernamentale, prin OG 7 avem în localitate şi reţea de canalizare în acelaşi procent, de 48%.”, mai spune Constantin Oprea, primarul din Nicolae Bălcescu.
Pentru locuinţele care au rămas fără utilităţi există la această oră un proiect pentru extinderea reţelei de apă potabilă şi canalizare. „În prezent, avem în derulare şi aşteptăm ca, în maximum o lună, să mai facem o extindere de 16 kilometri la alimentarea cu apă şi canalizare pe satele aflate pe o parte din Valea Bălcească, Linia Hanului, Şerbăneasa şi Pleşoiu. Cu această lucrare nu pot să spun că aş închide reţeaua, dar aş încerca să facem în toamnă încă o ridicare topo şi un studiu de fezabilitate pentru satele Mâzăraru, Gâltofani şi Băneşti. Pentru aceste sate ar trebui întocmit un proiect pe o lungime de 30 de kilometri pentru introducerea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare.”, a mai adăugat primarul liberal.
Fondurile europene, singura soluţie pentru dezvoltarea localităţii
Accesarea de fonduri europene reprezintă singura soluţie reală pentru dezvoltarea infrastructurii din mediul rural, în opinia lui Constantin Oprea. Acesta aşteptă ca, anul acesta, o dată cu apariţia ghidurilor solicitantului pentru programele europene, să acceseze fonduri pentru dezvoltarea localităţii. „O dată cu apariţia măsurilor pe fonduri europene vom demara proiectele, în vederea finanţării. Am avut un proiect depus pentru calamităţi, care cuprindea asfaltarea drumurilor, poduri şi podeţe afectate, şi mă gândesc să îl reiau cu fonduri europene. Mai am proiecte pentru asfaltarea şi modernizarea drumurilor de tarla agricole, pe o lungime de 11,5 kilometri. Am în plan şi promovarea tuturor proiectelor care ţin de dezvoltarea infrastructurii prin asfaltare, extinderea reţelei de apă şi canalizare pe fonduri europene.”, mai spune Constantin Oprea.
