Greu de crezut, dar, la Glăvile nu există în acest moment nici un metru de conductă de apă sau canalizare, iar drumurile comunale şi judeţene de prea mulţi ani sunt prinse în proiecte care zac prăfuite, prin sertarele ministerelor. Primarul spune că locuitorii sunt liniştiţi, totuşi, pentru că majoritatea gospodăriilor au fântâni: „Deocamdată nu avem alimentare cu apă, dar nu avem probleme cu apa în localitate, pentru că, în procent de peste 85%, gospodăriile au fântâni în curte. Introducerea sistemului de apă şi canalizarea se va face cu bani europeni, prin Măsura 3.2.2., iar una dintre condiţii este ca, în procent de 90%, să avem gospodării branşate la alimentarea cu apă. Nu cred că, în cei cinci ani, nu îi voi putea convinge pe cei care sunt mai înstăriţi să se branşeze, iar pe cei amărâţi, care nu au posibilitatea, să nu le duc robinetul dincolo de gard. Iau în calcul şi o astfel de decizie,
deoarece condiţiile impuse în contract sunt clare. Poţi pierde toată suma alocată, 130 de miliarde de lei, dacă nu sunt gospodăriile branşate. Spun asta pentru că, în zonă, apa potabilă este bună. Avem 13 fântâni publice şi, în urma analizelor, a reieşit ca apa nu prezintă nici un pericol pentru consumul zilnic al oamenilor”, a declarat primarul. Prin accesarea fondurilor europene se vor introduce 8 kilometri de apă şi 8 de canalizare pentru ambele sensuri, dar se va realiza şi asfaltarea a 3,5 kilometri de drum, DC93 Găvile – Cireşari, şi construirea din temelii a unei grădiniţe: „Toate aceste investiţii sunt proiecte care nu trebuie să sufere amânare, iar construcţia grădiniţei este binevenită. Noi nu avem o astfel de locaţie în localitate, va fi o grădiniţă modernă, cu două săli de clasă”, a mai spus primarul.
Drumul judeţean de pământ, o ruşine
Transportatorii care deservesc ruta Glăvile – Râmnicu Vâlcea refuză să mai circule pe acest drum. 4 kilometri din drumul judeţean 676B este în continuare din pământ. Din cauza condiţiilor improprii, pe acest drum nu vor mai putea circula, în curând, nici ambulanţele şi nici microbuzele care transportă elevii la şcoală. Mai mult calitatea foarte proastă a drumului a făcut ca, în ultima perioadă operatorii de transport să refuze să mai circule pe această rută: „Avem patru kilometri de drum judeţean neasfaltat, DJ 676B, care este din pământ. Pe acest drum avem probleme cu transportul în comun, iar societatea Matdan ne-a avertizat deja că îşi vor retrage microbuzul, datorită stării proaste a drumului judeţean. În situaţia aceasta nu ştiu ce vom face. Oamenii vor gândi că noi, administraţia locală, am scos microbuzul, iar comunitatea nu va înţelege că nu este vina mea. Am propus conducerii Consiliului Judeţean să aducă asfalt măcar până unde întoarce autobuzul”, spune primarul.
5 kilometri de drum asfaltaţi în 10 ani, DJ 676B
Primarul spune că drumul judeţean 676B, care traversează localitatea pe o lungime de 5 kilometri a fost asfaltat cu mare greutate, la presiunile primarului asupra autorităţilor judeţene. „Din totalul de 9 kilometri, cât are drumul, am reuşit asfaltarea a 5 kilometri, şi asta prin constrângeri. Prima oară a asfaltat răposatul domn Buşe, în anul 2005, un kilometru în satul Olteanca. Apoi, în 2008, tot prin constrângeri, s-au mai asfaltat alţi doi kilometri, cu ajutorul lui Emilian Frâncu. În anul 2012, pe vremea lui Ion Cîlea l-am convins, fiind în USL, că doar aşa vom câştiga campania, şi s-au mai asfaltat alţi doi kilometri. Abia am reuşit, timp de zece ani, să asfaltez abia cinci kilometri de drum, cu numeroase intervenţii. Au mai rămas 4 kilometri, şi se vor face şi aceştia, dar tot cu insistenţe şi rugăminţi. Am mai rupt o promisiune, care cred că este şi fermă, că, foarte curând, ne vor mai asfalta alţi
1,5 kilometri. Cetăţenii acestei comune merg foarte pe acest drum, să ajungă la Vâlcea, se circulă foarte greu”, a declarat Ion Ignătescu, primarul liberal din Glăvile. El este de părere că s-a greşit, prin faptul că, la conducerea judeţului nu s-a făcut de la început o strategie de dezvoltare uniformă, a tuturor localităţilor: „Ar fi trebuit să se întocmească o strategie de dezvoltare a localităţilor, care să fie întocmită de Consiliul Judeţean, chiar dacă, la Glăvile, să zicem că ar urma să introducem apa în 2020. era important ca măcar se ştie ceva sigur, să ne bazăm pe acest lucru. În prezent nu există o astfel de strategie, iar fiecare primar lucrează haotic. Am promisiuni pentru drumul acesta judeţean, dar în ce an l-a propus preşedintele Consiliului Judeţean spre asfaltare, nu ştiu. Să zicem că ar fi în 2025, dar măcar ştiu că le spun oamenilor ceva sigur, că vor vedea şi acest drum
asfaltat. Important este să nu-i mai minţim, să nu-i mai amăgim în fiecare campanie electorală că le vom face, dar fără să avem certitudini, doar pentru a mai obţine încă un mandat”, este de părere primarul liberal.
Schimbarea legislaţiei ar aduce economii la bugetul local
Primarul comunei Glăvile a declarat că necesitatea elaborării unui pachet legislativ puternic şi coerent în vederea întocmirii documentaţiei unui proiect ar veni în sprijinul bugetelor locale. Astfel, în opinia sa, pentru proiectele declarate neeligibile în vederea finanţării, administraţia locală ar trebui să nu mai fie nevoită ca, la întocmirea documentaţiei, să plătească miliarde de lei pe avize şi studii de fezabilitate pe care, ulterior, să le arunce la coş: „Până la urmă nu am înţeles de ce nu se fac pentru depunerea acestor proiecte documente minime, cu cheltuieli minime. În situaţia în care se constată că proiectul este selectat, abia atunci este bine să se stabilească un termen pentru ca noi, administraţie locală, să avem timp să facem documentaţiile impuse. Din acel moment se ştie clar pe ce se cheltuie banii. Fiecare localitate a făcut în urmă cu şapte ani documentaţii pe această măsură,
după care s-au finalizat foarte puţine proiecte. În total pentru întreaga tară au fost peste 1700 de proiecte care au rămas pe dinafară, fără finanţare. Dacă înmulţim 1700 de administraţii cu un miliard de lei, vom vedea câţi bani s-au cheltuit aiurea pentru nişte hârtii care vor rămâne îngropate. În această situaţie, Consiliul Local îmi reproşa şi mă întreba pe ce am cheltuit eu banii, iar eu cheltuisem, şi nu se vedea finalitatea. Şi în situaţia în care trec proiectele pe un alt program de finanţare, documentaţia nu mai este bună, trebuie să fac alta, adică să o actualizez, cu alţi bani şi altă distracţie, pentru că, altfel, proiectul nu intră la finanţare. Se pune problema că o anumită primărie şi-a făcut parc şi nu are alimentare cu apă şi canalizare, sau că şi-a făcut drum de tarla şi nu are drum comunal asfaltat. În astfel de situaţii nu este vina primarului, ci este a celor care nu au
avut o selectare bună a proiectelor, în vederea unei strategii de dezvoltare bazată pe necesităţile fiecărei localităţi”, a declarat primarul.
