Absolvent al Facultăţii de Management şi Marketing Piteşti, Lupu Răspopescu a ajuns pentru prima dată în funcţia de primar în anul 2004, când a fost reînfiinţată comuna Mitrofani. Timp de 14 ani a fost casier la Primăria Şuteşti, iar în anul 2004 şi-a dat seama că satul său natal are nevoie de el într-o altă postură. Astăzi, se află la al treilea mandat consecutiv şi îşi propune să rămână la primărie atâta timp cât cetăţenii din comună îl doresc. Puţini cunosc însă faptul că localitatea Mitrofani este cea mai tânără comună de pe harta judeţului Vâlcea. Primul şi singurul primar al comunei de până acum, Lupu Răspopescu, ne-a povestit că, de-a a lungul istoriei, comuna Mitrofani a avut un rol important în timpul unor evenimente care s-au petrecut în sudul Olteniei: „Satul de reşedinţă al comunei este Mitrofani este cel mai vechi, iar numele lui provine de la un călugăr pe nume Mitrofan, care, aflându-se în pelerinaj prin aceste locuri, a pus bazele unei comunităţi civilizate. Satele Mitrofani, Racu, Cetăţeaua şi Izvoraşu au alcătuit unitatea administrativ-teritorială denumită comuna Mitrofani până în anul 1968, când localitatea a fost desfiinţată abuziv şi alipită la Suteşti, prin legea administrativ-teritorială din acel an.”, a povestit primarul.
Lupu Răspopescu: „Mitrofani este o comună închisă”
Primarul Răspopescu şi-a propus în acest nou mandat câteva obiective îndrăzneţe, printre care şi asfaltarea drumului care face legătura dintre comuna Mitrofani şi Prundeni, un proiect iniţiat împreună cu primarul Ion Horia Horăscu: „Am un proiect comun cu localitatea Prundeni. Am făcut deja podul, dar mai trebuie drumul, documentaţia fiind depusă pe un program privind reabilitarea drumurilor săteşti. Acest drum, în momentul de faţă, există, numai că el este înfundat. Dacă realizăm ieşirea la comunitate, altfel se pune problema. Mitrofani este o comună închisă, şi orice localitate închisă nu are perspective de dezvoltare, dar, atâta timp cât există drumul pe care se poate circula, nu se ştie ce posibilitate poate apărea, deoarece zona este foarte frumoasă.”, a mai spus Lupu Răspopescu.
Comunitatea din Mitrofani, în urma comunelor din jur
Primarul Răspopescu susţine că, după anul 1990, satele aparţinătoare pe atunci comunei Suteşti au trecut prin perioade critice, drumurile au fost lăsate la voia întâmplării, iar fostele CAP au fost vândute. Vechea comună purta deja denumirea de „Africa Suteştilor”, atunci când nemulţumirea cetăţenilor a determinat organizarea Adunării Populare din 1992. S-a format „Comitetul de iniţiativă pentru reînfiinţarea comunei Mitrofani”, a cărui activitate a determinat organizarea referendumului din iunie 2003 şi, ulterior, reînfiinţarea acesteia în martie 2004. Singura nemulţumire a oamenilor o reprezentau paşii grei pentru dezvoltarea zonei în care s-au născut: „Singurul motiv pentru care locuitorii au vrut să se reînfiinţeze comuna a fost acela că toate comunităţile se dezvoltau, iar Mitrofani rămăsese în urmă, deci infrastructura era dezastruoasă. Este una dintre comunele care nu au avut asfalt la reînfiinţare. Era o aventură să intri în Mitrofani, din cauza gropilor şi a nămolului. Era o localitate uitată de lume, neelectrificată, fără asistenţă medicală, cu o şcoală dezafectată, un cămin cultural distrus, în care nu se întâmpla mai nimic. Eram numiţi Africa Suteştiului. Datorită unui grup de iniţiativă, al unor oameni inimoşi, printre care şi profesorul Constantin, care a pus suflet, am fost reînfiinţaţi în aprilie 2004, eu fiind primul primar ales.”, a mai adăugat Răspopescu.
Primele măsuri: un sediu al primăriei şi reabilitarea dispensarului uman
Lupu Răspopescu şi-a propus să realizeze multe pentru comunitatea sa. Primele măsuri pe care le-a luat în momentul în care „s-a trezit primar” au fost legate de înfiinţarea unui sediu în care să funcţioneze primăria. Apoi, a reabilitat dispensarul uman, o clădire veche din 1941: „Imediat după venirea mea în funcţie am înţeles cât de mare era responsabilitatea unui primar faţă de oamenii care i-au dat votul. Suntem o comunitate care am pornit de la zero. Treptat, am încercat să ne integrăm. Întâi, trebuia să avem un sediu de primărie, şi am achiziţionat fostul sediu al CAP-lui, pe care l-am reabilitat şi modernizat cu forţe proprii. Ulterior, am înfiinţat şi aparatul administrativ, prin ocuparea funcţiilor în urma unui concurs. Treptat, instituţia a început să funcţioneze. Prima condiţie pe care am pus-o în momentul în care ne-am format a fost ca toţi să fim uniţi şi eficienţi, în folosul cetăţenilor, şi aşa s-a întâmplat: noi suntem o familie care lucrăm pentru cetăţean şi în folosul lui.”, a mai precizat liberalul.
Dispensar modern în comună
Apoi, a urmat reabilitarea clădirii în care funcţionează dispensarul uman. Cu mari eforturi, primarul a reuşit să readucă în funcţiune un punct medical pentru cetăţenii din comună. Acesta a fost reabilitat şi dotat cu aparatură modernă, astfel încât, astăzi, cetăţenii pot fi consultaţi în fiecare zi de un medic şi un asistent. De asemenea, s-a bucurat de înţelegere şi din partea medicului din comună, care deserveşte aproape 1.000 de asiguraţi: „Am reuşit să reabilităm dispensarul uman, o clădire construită în 1941 şi care nu mai beneficiase de nici un fel de reparaţii. Prin acoperişul ciuruit ploua, pur şi simplu, înăuntru. Apoi, am început să înfiinţăm asistenţa medicală, prin dotarea locaţiei cu aparatură medicală, după care am adus un medic şi un asistent medical. Am făcut acest lucru deoarece oamenii se plângeau că nu aveam şi noi un dispensar dotat în comună. În plus, populaţia este îmbătrânită, se deplasează din ce în ce mai greu şi este bine să aibă un dispensar aici, aproape de locuinţa lor.”, a mai spus primarul.
Infrastructura rutieră, în atenţia primarului
Primarul a început dezvoltarea localităţii încă din anul 2004, când s-a reînfiinţat comuna. Primul lucru pe care trebuia să-l pună la punct şi de care oamenii erau nemulţumiţi era infrastructura rutieră. Primarul Răspopescu a întocmit proiecte şi a muncit continuu pentru ca localnicii să aibă drumuri asfaltate: „Am început cu infrastructura, fiind şi cel mai important aspect al localităţii, apoi am prins un proiect pe OG7/2007, privind poduri şi podeţe pietonale, în care a trebuit să refacem toate podeţele. Am reuşit atunci să facem 13 obiective şi un zid de sprijin, un pod de 16 metri lungime la capătul satului, care era foarte important, acesta făcând legătura cu comuna Zăvideni.”, a mai spus liberalul.