Din dorinţa ca Vaideeniul să redevină ce a fost odinioară, Daniel Băluţă speră ca, în anii viitori, fabrica de lână, dar şi omologarea produselor locale să se concretizeze: „Ne interesează construcţia acestei fabrici pentru a se valorifica într-un fel lâna. Îmi aduc aminte că, înainte de 1990 ciobanii ieşeau din iarnă doar prin miţuirea oilor, atât de bogaţi erau ciobanii din Vaideeni. O familie cu 50 de oi trăia cândva decent. Acum, cu o mie de oi, ciobanul tot are probleme. Într-adevăr erau mai multe familii, dar efectivele de animale nu erau atât de mari. Acum avem ciobani cu 5 – 6000 de oi, avem cioban şi cu 26.000 de oi, dar ei produc echivalentul unui crescător care avea cândva 100 de oi. Preţul de astăzi al produselor este de nimic. Cea mai mare problemă a crescătorilor de animale este unificarea lor, pentru că s-a lucrat atât de mult la dezbinare încât astăzi pare ceva care nu se mai poate îndeplini. Aici trebuie să intervenim şi noi, autorităţile locale. Intenţionez să obţin o certificare pentru produsele tradiţionale din Vaideeni. Am demarat procedurile şi aşteptăm ca, zilele următoare să primim comisia. Este cea mai mare realizare, ideea este foarte frumoasă şi ar merita să se transforme cât mai repede în realitate”, speră primarul Daniel Băluţă. De sute de ani, oamenii din aceste parţi şi-au făcut averi, şi-au întemeiat gospodării şi şi-au construit case una mai falnică decât alta, cu banii câştigaţi din oierit, din vânzarea laptelui, a brânzei telemea, a caşului şi a urdei. „Nimic nu mai este ca înainte. Înainte, cine avea câteva sute de oi era o familie bogată, şi asta pentru că produsele erau preţuite. În prezent cu preţul de doar 7 lei kilogramul de carne nu îţi scoţi banii pe care îi investeşti în animal. Aş vrea să găsim mai multe soluţii pentru a putea să redăm amploarea tradiţiei noastre de odinioară. Dumnezeu ne-a lăsat pe meleagurile acestea cu această tradiţie în mână sau, altfel spus, stăm cu aurul în palme şi ne uităm la el. Prin realizarea acestei burse, care să fie racordată la celelalte burse din Europa, la orice oră, orice fermier care îşi doreşte să îşi dezvolte un business în domeniul acesta va avea acces la informare şi va putea vide animalele care sunt disponibile în momentul respectiv. Prin cumpărarea animalelor de la bursă avem garanţia produsului certificat, de încredere, şi atunci fermierii nu mai stau la mâna nimănui, care negociază în aşa fel încât să le scadă preţul până la ultimul leu”, mai afirmă primarul.
Primăria Vaideeni a fost reabilitată
Localitatea vaideeni are acum un sediu nou al primăriei, după finalizarea reabilitării clădirii în care funcţiona administraţia locală. „Este un proiect pe care nu l-am trecut în ofertă, dar pe care l-am realizat şi sunt mândru de acest lucru. Am insistat să păstrăm arhitectura zonei, iar proiectul a inclus reabilitarea, consolidarea, extinderea şi modernizarea sediului primăriei şi s-a derulat prin Grupul de Acţiune Locală „Microregiunea Horezu”. O dată cu acest proiect de modernizare a sediului primăriei în localitate am reuşit şi amenajarea unui centru de informare turistică, achiziţionarea unui buldoescavator, dar şi a unei scene mobile. În cazul proiectului de modernizare a primăriei, valoarea totală a lucrărilor a fost de 200.000 de euro. După finalizarea investiţiei s-au înfiinţat ghişee la parterul clădirii, pe partea stângă, pentru fiecare compartiment. Clădirea s-a extins cu aproximativ 200 de metri pătraţi în partea din spate, unde s-au mai amenajat câteva birouri şi grupurile sanitare. La primul etaj sunt birourile primarului, viceprimarului, compartimentul Contabilitate şi Achiziţii, iar la etajul următor avem Casa căsătoriilor şi sala de şedinţe. Clădirea primăriei este dotată acum cu tot ce este necesar pentru aparatul administrativ”, spune primarul Daniel Băluţă.
Tinerii revigorează comunitatea locală
Pentru că sunt terenuri puţine, mulţi dintre ciobani pleacă în transhumanţă cu turmele. Potrivit primarului, există în comună şi foarte multe familii tinere căsătorite, care revigorează comunitatea. „Comunitatea se revigorează. Această reîntoarcere acasă se datorează, poate, şi faptului că lucrurile au început să se mişte prin crearea locurilor de muncă în zona Horezu. Pe lângă acest fapt, sunt foarte mulţi tineri care au accesat fonduri europene pentru proiecte de înfiinţare şi susţinere a tinerilor fermieri.
În privinţa păstoritului, ocupaţia noastră de bază, este greu să se întoarcă pentru acest lucru, deoarece nu avem suprafeţele de teren necesare pentru păşunat. Vaideeniul, în momentul de faţă are un efectiv mare de animale şi, din această cauză, suntem pe zona de risc în privinţa suprafeţelor de teren pe care le avem la dispoziţie. Noi căutăm şi în acest sens suprafeţe pentru păşunat. Am făcut o adresă către domeniile statului, să vedem dacă au suprafeţe disponibile pentru a ni le pune la dispoziţie. Din păcate, vânătoarea subvenţiilor este mai presus decât bunăstarea animalelor şi sunt oameni care s-au făcut crescători de animale doar pentru că au de încasat subvenţii pentru păşuni de la stat. În schimb,noi avem peste 80 de familii de crescători de oi care sunt din Vaideeni şi care îşi cresc copiii în această localitate, chiar dacă ei sunt cu oile în Dobrogea sau Banat”, afirmă primarul.
Începe construcţia caselor pentru sinistraţi
În aproximativ două săptămâni, primarul speră să înceapă construcţia caselor pentru familiile sinistrate în urma inundaţiilor care au avut loc în urmă cu doi ani. De atunci, 25 de familii trăiesc în continuare în module. „În prezent aştept un aviz de la CEZ şi un alt aviz, pentru autorizaţia de construcţie. Apoi ne vom apuca de case. Materiale avem, iar banii pentru construirea lor îi vom aloca din bugetul local, aşa cum vom putea. Nimeni nu ne-a dat nici un leu pentru manoperă, dar materialele sunt dislocate de la Rezervele de Stat. Sper ca, în maximum două săptămâni să ne apucăm de construcţie”, afirmă gospodarul şef al localităţii.
Reabilitarea căminului cultural, blocată temporar
Proiectul administraţiei locale, care prevedea reabilitarea căminului cultural este temporar blocat, din cauza birocraţiei. „Este un proiect de suflet al meu care nu este marginalizat, dar avem probleme cu terenul. În prezent stăm la mâna instanţelor, care au respins recursul pe corectare de eroare materială. Stau de un an în aşteptare, pentru că nu înţelege cineva că drumul vicinal este drumul judeţean 665, conform tuturor documentelor. Nu s-a acceptat medierea, deşi eram toţi prezenţi şi, când a ieşit hotărârea de vecinătate s-a greşit denumirea drumului judeţean, şi nu vrea nimeni să-mi corecteze acest lucru. Din această cauză nu am putut să depunem la Compania Naţională de Investiţii proiectul şi ne învârtim în jurul cozii”, afirmă primarul.
Stânele din Vaideeni s-ar putea transforma în pensiuni
În curând, Vaideeniul ar putea deveni o staţiune, iar stânele din zonă s-ar putea transforma în mici staţiuni. „Mă interesează foarte mult acest proiect, scopul fiind de a aduce localitatea la gradul de staţiune. După ce vom face acest pas, fiecare stână pe care o avem în golurile alpine se va dezvolta şi se vor crea spaţii de cazare, astfel încât, în aceste locuri, turistul să poată beneficia de produsele tradiţionale, de peisaj, dar şi de poveştile ciobanilor. Fiecare oaspete va putea avea posibilitatea să guste din această frumuseţe locală, să mănânce un balmoş sau un tocan. Atunci nici amărâtul nostru de cioban nu îşi mai vinde la preţ de nimic brânză, odată aprobate normele europene, poate reveni la bunăstarea de odinioară. Din această cauză vreau să promovez brandul brânzei de Vaideeni. Sunt paşi dificil de realizat, pentru că ultima aprobare trebuie să ne-o dea Bruxelles-ul. Pe lângă brânza telemea de vacă şi oaie vrem să impunem şi brânza de burduf, dar şi laptele mare, urda şi tocanul de oaie, o mâncare tradiţională din carne de oaie, care se prăjeşte în seul propriu”, afirmă primarul.
