Administraţia locală din Perişani sărbătoreşte şi anul acesta, prin evenimentul „Posada Perişani”, unul dintre cele mai importante evenimente istorice, respectiv răsunătoarea victorie obţinută în anul 1330 de oastea conducătorului Basarab I – întemeietorul Ţării Româneşti, împotriva armatei mult mai modernă a regelui ungar, prinţul Carol Robert de Anjou. Cu prilejul acestui eveniment, anul acesta va avea loca lansarea celor două volume de carte care va încheia pentru totdeauna o filă din istoria poporului român, şi anume certificarea cu privire la locul desfăşurării acestui măreţ eveniment din istoria noastră. Altfel spus, anul acesta, la insistenţele primarului, va avea loc „marea recunoaştere”, şi încheierea disputelor permanentele şi contradictorii referitor la atestarea locului bătăliei.
Istoricii au ajuns la o concluzie aproape unanimă
Ion Sandu spune că s-a ajuns la concluzia clară că Pripoarele Perişanilor este locul desfăşurării celei mai sângeroase bătălii şi a celei mai mari victorii din istoria Europei secolului al XIV-lea: „Pe data de 8 noiembrie va fi marea recunoaştere, anul acesta autentificăm Posada, la Perişani. Este o recunoaştere a celor mai renumiţi istorici care lucrează încă la proiectul de carte „Posada 1330, certificarea locului la Perişani”. Este un eveniment foarte important, iar foarte mulţi cercetători, istorici sau specialişti în domeniu vor da o greutate certificării locului, la Perişani. Deţinem argumentele pentru a-i convinge pe cei care încă sunt reticenţi la ideea că Posada nu este la Perişani şi, culmea, îmi pare foarte rău că mulţi dintre aceştia sunt din judeţul Vâlcea, în timp ce unii, din afară, văd lucrurile altfel. Dacă preşedinta Asociaţiei Istoricilor din România este din Turnul Severin şi vine cu ipoteza de susţinere că, într-adevăr, Posada este la Perişani, şi nu susţine că locul ar fi la Mehadia, pe Cerna, la Turnul Severin. Este un lucru extraordinar, deoarece acest om este specialist în domeniu şi este şi dintr-o zonă care, până acum, se duela cu Perişaniul, pentru stabilirea locului bătăliei. Alte argumente clare se găsesc şi în cronica de la Viena, singurul document care face referire la derularea luptei, sau la parcurgerea traseului lui Carol Robert de Anjou pe teritoriul României, de când a intrat în Turnul Severi, continuând pe la Curtea de Argeş şi până s-a întors în către Ungaria. În anul 2004 îşi duelau întâietatea certificării, adică stabilirii locului, 11 localităţi din România dar, în decurs de şapte ani, am reuşit, nu singur, ci ajutat de istorici, să arătăm că cele mai plauzibile argumente sunt pentru comuna Perişani”, afirmă primarul Sandu.
Arme specifice armatei austro-ungare, descoperite în nordul Vâlcii
Localitatea Mehadia, de pe Valea Cernei a renunţat între timp la pretenţia de a obţine atestarea pentru bătălia de la Posada, şi a rămas ca certificarea locului să se stabilească între Perişani şi zona Rucăr-Bran. „Localitatea Rucăr este ideea dezvoltată de Nicolae Iorga, care era prahovean şi avea tot interesul să susţină această afirmaţie, aşa cum şi eu am interes să spun că Posada este la Perişani, pentru că sunt născut aici. Dar, între Rucăr şi Perişani a apărut accelerarea argumentelor, care duc mai mult către Perişani. Multe obiecte găsite în zonă sunt din acea perioadă, iar la Muzeul Huniazilor, de la Hunedoara, ni s-a confirmat că acestea sunt exact din perioada medievală, adică din secolul al XIV-lea, atunci când s-a purtat această luptă. Mai mult, am găsit nişte bolţuri de arbaletă, o armă rară în vremea aceea, doar că valahii nu foloseau astfel de arme, deoarece nu le dădea mâna, nu ştiau ce sunt, deci numai o oaste modernă avea aşa ceva. Ungurii confecţionau armele chiar la Hunedoara, unde era fabrica de arbalete. Aşadar, aceste bolţuri de arbaletă puteau fi găsite aici, la noi, numai dacă a trecut o oaste ungară pe aici, în acea perioadă, pentru că aceste unelte şi arme datează din perioada respectivă. Avem argumente clare şi, în afară de cele logice, există acum şi câteva obiecte pe care specialiştii arheologi le-au datat perioada de provenienţă. S-au tot discutat lucruri opozante, de exemplu faptul că nu puteau să încapă 30 de mii de soldaţi în acest defileu îngust şi scurt al Văii Pripoare, argumente care nu au împiedicat istoricii să localizeze locul bătăliei la Perişani”, mai spune primarul.
Primarul are nevoie de bani pentru susţinerea certificării proiectului „Posada Perişani”
La data de 7 noiembrie, data bătăliei va fi sărbătorită cu mare fast. Timp de patru ore se va desfăşura un simpozion istoric cu tema „Posada”, la care vor fi prezenţi academicieni, istorici din Sibiu, Bucureşti, Craiova sau Argeş, importanţi oameni de cultură din judeţul Vâlcea, invitaţi de seamă, precum istoricul Radu Ştefan Vergati, prof. univ. dr. Ciobotea Dinică, de la Universitatea din Craiova fiind unul din cei care lucrează la carte. Lansarea cele două volume au rolul de a încheia pentru totdeauna permanentele disputele şi contradicţii cu privire la locul desfăşurării acestui eveniment istoric important. Pentru ca acest proiect să fie dus la bun sfârşit, primarul trebuie să scoată din bugetul local un miliard de lei vechi: „Referitor la susţinerea financiară a evenimentului stăm destul de rău, pentru că banii îi avem deja defalcaţi pentru a fi cheltuiţi, din dorinţa de a face foarte multe proiecte, la începutul anului. Dar, şi dacă sunt nevoit să mă împrumut, este clar că trebuia să se facă această certificare. În acest sens, voi face o adresă urgentă către conducerea Consiliul Judeţean şi mă voi duce la prima lor şedinţă de consiliu unde voi prezenta, într-un memoriu succint, toată povestea Posada. Consider că reprezentanţii conducerii Consiliului Judeţean trebuie să fie alături de acest proiect, pentru că, altfel, va fi ruşinos, deoarece proiectul este al tuturor vâlcenilor, nu doar al comunei Perişani. Din discuţiile purtate cu cei care lucrează la editarea cărţii, am ajuns la concluzia că vor fi costuri care vor atinge peste 500 de milioane de lei vechi şi avem nevoie de susţinere financiară din partea Consiliului Judeţean pentru organizarea evenimentului. Este foarte necesar să facem minim 500 de cărţi, în două volume, deoarece minim 50 de cărţi se vor împărţi la toate bibliotecile judeţene din România. Prin această carte vom certifica faptul că Posada este la Perişani, cartea fiind deja acceptată de Academia Naţională. În ea vine cu impresii inclusiv Neagu Djuvara, care niciodată un a avut alt punct de vedere, ci întotdeauna a susţinut că Posada nu este decât în Ţara Loviştei, la Perişani, completându-l pe Ion Conea care spune la fel, că Posada este la Perişani, în Ţara Loviştei. Argumente pe care le vom găsi în cele două volume edifică adevărul”, a mai spus primarul.