Impact Real Blog » Social

Investitorii au ales Budestiul datorita apropierii de Ramnic

Rebeca Dobre — Sun, 05 Feb 2012 23:10:06 +0000

Chiar dacă, în ultimii ani, nu a beneficiat de nici un fel de sprijin din partea Guvernului, cu finanţare din bugetul local şi cu sprijinul investitorilor din zonă, conducerea Primăriei Budeşti a reuşit să aducă localitatea la standarde normale de trai. În cele două mandate, primarul Gheorghe Mirea a reabilitat şi modernizat toate şcolile din comună, dar şi dispensarele din satele Ruda şi Budeşti, casa căsătoriilor din localitate, căminul cultural şi biblioteca din comună. Administraţia publică locală a sprijinit, de asemenea, construirea bisericii din satul Barza cu fonduri din bugetul local şi a atras sponsorizări de aproximativ 800 de milioane de lei vechi. Astfel, prin intervenţia primarului, o serie de firme au donat materiale de construcţie, reuşindu-se ridicarea locaşului de cult în proporţie de aproximativ 80%. O grădiniţă nouă a fost construită în satul Barza, rezolvându-se astfel problema lipsei unei asemenea unităţi şcolare în zonă. Apropierea de Râmnicu Vâlcea şi de DN 7 sau accesul la utilităţi au oferit comunei Budeşti, încă de acum câteva zeci de ani, avantaje economice importante. Datorită acestor atuu-uri, o serie de investitori şi-au înfiinţat firme în localitate, aducând anual la bugetul local, sub formă de taxe şi impozite, sume considerabile. În Budeşti există o societate producătoare de vopsele, două reprezentanţe auto, o societate de prelucrare a lemnului, ba chiar o fabrică producătoare de hârtie igienică. La intrarea în localitate se mai află şi un teren concesionat de administraţia locală unei firme care şi-a construit staţie de betoane şi sortare. Deşi ofertele curg în continuare din partea societăţilor, primarul spune că administraţia locală nu mai dispune de terenuri de vânzare sau pentru concesionare, necesare desfăşurării activităţilor comerciale.

Utilitatile sunt, deja, obisnuinta la Budesti

Mihai Roman — Sun, 05 Feb 2012 22:54:09 +0000

Primarul comunei Budeşti a precizat că s-au făcut lucrări de investiţie pentru infrastructură, s-a executat şi s-a recepţionat sistemul de alimentare cu apă în localitate şi o mare parte din sistemul de canalizare: „Aceste obiective au o valoare foarte mare şi, de asemenea, au necesitat multă muncă până la implementarea, la finanţarea şi executarea lucrărilor”.

Toată localitatea are alimentare cu apă
Poate cea mai importantă realizare a administraţiei locale Budeşti o reprezintă introducerea reţelei de alimentare cu apă în toată comuna. „A fost extrem de greu, dar sunt bucuros că am reuşit să finalizăm lucrările. Dacă în proiect apărea introducerea reţelei de apă pe o distanţă de 50 de kilometri, noi am reuşit să-l completăm, cu propriii angajaţi, la 80 de kilometri de reţea.”, aminteşte primarul Mirea. Iluminatul public, introdus cu aportul exclusiv al primarului Gheorghe Mirea, prin atragerea de sponsori, este o altă reuşită a acestuia. În acest moment, există o reţea de aproximativ 86 de kilometri de alimentare cu apă, efectiv toată localitatea este alimentată cu apă. Nu este drum sau stradă unde să nu fie reţea de alimentare cu apă, numai câteva locuinţe unde cetăţenii nu şi-au dorit, până în acest moment, să se branşeze la sistemul de alimentare cu apă.

Reţeaua de canalizare, nefinalizată
Primarul Mirea se mai mândreşte cu finalizarea introducerii reţelei de canalizare, lucrare stagnată din cauza lipsei finanţărilor guvernamentale: „Avem sistem de canalizare pe aproximativ 13 kilometri. Noi ne dorim ca toţi locuitorii să beneficieze de sistemul de canalizare pe toată raza localităţii, aşa cum beneficiază de apă. Finalizarea proiectului presupune completarea cu încă 25 de kilometri de conducte în satele Bârseşti, Bercioiu, Linia, Racoviţa şi Ruda. Încă nu se ştie când vom finaliza acest proiect major pentru comunitate. Deşi a fost aprobat, finanţările întârzie, motiv pentru care cele cinci sate nu vor putea beneficia prea curând de aceste utilităţi.”, mai spune Gheorghe Mirea. În acest sens, primarul precizează că există proiecte depuse şi pentru celelalte sate care nu beneficiază de sistemul de canalizare. Pentru satele Linia şi Racoviţa este un proiect separat, ca şi pentru satele Bârseşti, Bercioiu şi Ruda: „Dacă am reuşi să introducem canalizarea şi în aceste sate, atunci, pe strada principală, pe toată raza localităţii, toată lumea ar avea sistem de canalizare, urmând ca apoi să ne îndreptăm atenţia către drumurile laterale. Acestea sunt investiţii foarte mari, care au necesitat o perioadă de aprobare şi avizare, apoi o perioadă de licitaţie foarte mare, pentru că sumele alocate pentru aceste investiţii sunt foarte mari şi problemele pentru implementarea lor sunt pe măsură. A necesitat ani de muncă, nu câteva luni sau zile. Este bine că s-au realizat, că sunt funcţionale şi că oamenii pot beneficia de aceste facilitaţi. Utilităţile nu sunt surse de beneficii, consider că ele trebuie să fie în folosul comunităţii şi nu aducătoare de beneficii primăriei sau bugetului local. Ţinând cont de acest lucru, noi trebuie să facem tot posibilul pentru ca aceste utilităţi să fie funcţionale şi în folosul cetăţeanului. Avem multe proiecte pe care ne-am dori să le dezvoltăm, dar lipsa banilor încetineşte orice demers în acest sens. Vom continua să fim foarte atenţi cu cheltuirea banilor, pentru că aşa am reuşit până acum să realizăm ce ne-am propus.”, precizează primarul Mirea.

Investiţii importante în infrastructură
Cele mai importante investiţii în infrastructura localităţii s-au făcut pentru construirea drumului din Racoviţa pe o lungime de 1,3 kilometri, asfaltarea unei porţiuni de drum la Andoneşti şi pietruirea reţelei de drumuri din localitate. Aceste investiţii au fost întrerupte din lipsă de fonduri: „La drumuri avem deja investiţii făcute, câteva dintre acestea fiind deja asfaltate, cum ar fi drumul din Racoviţa, un drum de interes local din Satul Nou. De asemenea, un drum din Androneşti a fost reabilitat în 2011, doar pentru covorul asfaltic, urmând ca ulterior să se lucreze şi podeţele, conform proiectului. Problema este că nu avem bani în acest moment pentru finanţarea acestei investiţii. Sunt investiţii care însumează miliarde, sume pe care, deocamdată, Primăria Budeşti nu şi le însuşeşte. Întotdeauna, am încercat să apelăm şi să găsim alte surse de finanţare, ori buget al Consiliului Judeţean sau al Ministerului Dezvoltării sau fonduri europene, şi încercăm de fiecare dată să dezvoltăm localitatea, realizând cât mai multe investiţii. Nefăcând parte din arcul guvernamental prin partidul din care facem parte nu ne-am putut baza pe sprijin pentru proiecte, dar am încercat de fiecare dată să accesăm fonduri europene şi nu să apelăm întotdeauna la fondurile Guvernului. Tot anul trecut, din bugetul local, în satul Linia, în punctul La Şfefănoiu, s-a betonat pârâul pe o distanţă de 200 de metri, investiţia constând în jur de 700 de milioane de lei vechi. În ceea ce priveşte lucrările de asfaltare, nu s-a mai făcut nimic din anul 2010, când în satul Androneşti a fost asfaltată o porţiune de 1,600 de kilometri.”.

Studii de fezabilitate de patru milioane de euro
Potrivit viceprimarului Ionel Vlădulescu, administraţia locală a depus numeroase studii de fezabilitate pe la diferite instituţii, dar acestea nu au fost încadrate din cauza situaţiei economice critice în care se află întreaga ţară: „Avem depuse proiecte de asfaltare pentru: Brânduşari – 4 kilometri, Piscul Pietrei – 1,5 kilometri şi Bercioiu – 4 kilometri. Avem studii de fezabilitate pentru o sumă de aproape 4 milioane de euro. Acestea reprezintă noi proiecte pe care le avem pentru localitatea Budeşti şi care sunt depuse la diferite instituţii. Noi ne-am făcut treaba, încercând să le promovăm la tot felul de instituţii, dar situaţia financiară la nivel de ţară ne-a pus piedici în finanţarea anumitor obiective. Asta nu înseamnă însă că este totul pierdut. Aceste studii de fezabilitate se pot folosi pe viitor, chiar dacă se va schimba sau nu administraţia locală a Primăriei Budeşti. De multe ori, proiectele de acest gen încep la mijlocul sau la sfârşitul mandatului, iar dacă nu există o continuitate în proiecte şi dacă nu ştii să le ţii din scurt şi să le urmăreşti pe o perioadă mai îndelungată, atunci ele se pierd şi, implicit, pierde localitatea. De aceea este foarte importantă continuitatea în mandate, pentru că majoritatea proiectelor se realizează pe perioade lungi şi cu bani mulţi. Noi, pe raza localităţii, avem şi foarte multe drumuri pietruite, care şi acestea trebuie reabilitate, ba chiar necesită o mai mare atenţie decât celelalte asfaltate, deoarece condiţiile meteo nefavorabile duc la degradarea acestora. Am încercat să le întreţinem pentru a se putea circula pe ele, pentru a nu avea probleme cu traficul. Un drum de piatră trebuie întreţinut şi este, de asemenea, costisitor.”, spune viceprimarul Vlădulescu.

Interes pentru zonele lasate de izbeliste

Mihai Roman — Wed, 01 Feb 2012 10:09:44 +0000

Actuala administraţie a comunei vâlcene Galicea se dovedeşte mai preocupată ca oricând de aducerea zonelor lăsate de izbelişte la standarde folositoare pentru localnicii din comună. De fapt, la capitolul eficienţă a investiţiilor, comuna Galicea este deja cu mult înaintea multor localităţi, deoarece, în timp ce în renumitele medii urbane se investeşte fără cap, la Galicea, orice investiţie făcută are scopuri bine stabilite. De exemplu, în satul Bratia Vale a fost, de curând, amenajat un superb teren de sport, într-o zonă care a fost până acum dată uitării. Aici, nici măcar de curăţenie nu se mai ocupase nimeni, până când echipa din Primăria şi Consiliul Local al comunei Galicea a pus în practică una dintre metodele de a atrage tineretul şi anume construirea acestei baze sportive ultramoderne. Potrivit viceprimarului Florea Udrea, planul administraţiei locale din Galicea, de a determina tinerii să rămână pe meleagurile galicene, va continua şi prin alte investiţii asemănătoare. „Aşa cum s-a promis şi în ultima campanie electorală, cea din vara anului 2008, prioritatea noastră o reprezintă grija pentru tineret. Astfel, avem în vedere atragerea acestuia prin crearea de locuri de agrement… În acest sens, o parte dintre promisiunile electorale din 2008 deja s-au materializat, astfel că satele Galicea, Bratia Vale şi Cremenari dispun deja de terenuri de sport şi locuri de agrement. În 2011, chiar dacă la nivel naţional investiţiile au fost ca şi inexistente, noi am reuşit, prin forţe proprii şi cu bani foarte puţini, să amenajăm atât terenuri de sport, cât şi locuri de joacă în satele menţionate. Urmează ca, în anul 2012, să derulăm astfel de investiţii şi în restul comunei, mai exact în satele Ostroveni, Teiu, Valea Râului, Cocoru şi Bratia Deal.”, a promis viceprimarul comunei Galicea, Florea Udrea.

„Discoteca” sub ochii preotului si ai primarului, la Amarasti

Rebeca Dobre — Sun, 22 Jan 2012 23:17:30 +0000

La Amărăşti, tinerii nu au parte însă numai de cântece religioase, sub coordonarea preoţilor, ci chiar de o discotecă organizată sub atenta supraveghere a… preotului şi primarului comunei. Pentru a le oferi tinerilor un mod civilizat de a se distra, în fiecare vineri seara, la Amărăşti au loc seri muzicale, la care participă chiar şi preotul satului. „Organizăm şi seri de tineret în fiecare vineri seara, cu copiii de la Amărăşti, dar şi din comunele învecinate. Tinerii citesc, cântă, dansează, iar încet-încet învaţă să se distreze civilizat. În prima seară mai era câte unul care voia să se dea în spectacol, dar apoi s-au liniştit lucrurile. Am căutat un mod de distracţie pentru tineri, dar organizat şi civilizat. Vineri seara a fost a treia ediţie a acestei seri pe care o organizăm şi am observat că se strâng din ce în ce mai mulţi tineri. Uneori, mă invită şi pe mine la dans, dar eu nu pot face acest lucru. Totuşi, sunt prezent acolo, să-i supraveghez.”, spune preotul Catană. În parteneriat cu Primăria Amărăşti, în localitate se organizează acum periodic şi un festival care împleteşte cu succes religia şi cultura tradiţională. Festivalul „Ortodoxie şi tradiţie” a ajuns anul acesta la a doua ediţie. „Prima ediţie a fost în 2010 şi a coincis cu sărbătoarea de Sfântul Ilie, dar acum am mutat data, pentru că am observat că cele două manifestări nu se pot face în acelaşi timp, pentru că se suprapun şi nu ieşea totul cum trebuie. Acum am stabilit ca festivalul să aibă două ediţii: ediţia de iarnă priveşte colindele în special şi avem parteneriat cu toate comunele de pe Valea Pescenii, plus Drăgăşani şi Valea Guşoeni şi Ioneşti, am avut anul acesta 11 comune care au participat.”, spune primarul localităţii. A doua parte a festivalului va avea loc în a doua duminică după Paşte şi prevede un concurs de religie, în parteneriat cu toate şcolile, unde copiii de la clasa a II-a până la a VIII-a şi cei de liceu vor fi stimulaţi cu premii. „Pentru că sunt mulţi copii buni, dar de multe ori se dau note şi subiectiv, am hotărât să nu se mai desigileze lucrările, fiecare lucrare are un număr; nu ştiu profesorii numele copilului decât la sfârşit. Vreau să elimin în acest fel favoritismele, pentru că primăria şi biserica fac aici nişte eforturi pentru copiii talentaţi şi este păcat să fie marginalizaţi.”, afirmă şi preotul Catană.

Utilitatile sunt prioritare pentru localnici

Mihai Roman — Fri, 20 Jan 2012 09:44:25 +0000

În momentul în care a ajuns primar al localităţii Muereasca, Ion Ungureanu a vrut să demonstreze cetăţenilor că orice se poate realiza dacă există dorinţă şi putere de muncă. Şi-a făcut o strategie, a implementat proiecte pentru a atrage fonduri europene şi a lucrat în folosul comunităţii pe care o conduce: „Încă de când am ajuns primar în comuna Muereasca, dinainte să ajung în funcţie, dorinţa mea a fost să dovedesc cetăţenilor că se poate face ceva pentru această comună. Până în anul 2004, localitatea noastră a fost vitregită de implementarea unor proiecte pe fonduri europene sau guvernamentale. Practic, nu s-a implementat nici un proiect. Eu, întotdeauna, mi le-am prioritizat şi mi-am făcut un plan, având în vedere în primul rând proiectele care se puteau realiza rapid, apoi cele pe termen mediu şi lung.”, a precizat primarul Ungureanu.
În prezent, primarul Ungureanu îşi doreşte să înceapă lucrările la un proiect de anvergură, acela pentru aducţiunea cu apă în comună. Acest proiect face parte dintre cele propuse pe termen lung. Deşi a existat o posibilitate de implementare a proiectului, acest lucru nu s-a putut realiza: „În momentul de faţă, cred că am reuşit să finalizez tot ce mi-am propus pe termen scurt şi mediu şi mi-au mai rămas proiectele pe termen lung. Aici mă refer la alimentarea cu apă, staţia de epurare şi canalizarea. Spre ghinionul nostru, în 1998 a fost aprobată investiţia privind implementarea proiectului în localitate, dar primarul de atunci ca şi cel care l-a urmat în perioada 2002-2004 nu şi-au dat interesul, iar banii au fost pierduţi. Alte măsuri şi alte posibilităţi nu au mai apărut decât în anul 2008, când a fost Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, şi în cadrul acestuia eu am depus un proiect, am primit un punctaj de 70 de puncte, dar nu a intrat în finanţare, motiv pentru care l-am depus la Ministerul Mediului, avem aviz favorabil pentru el urmând ca, în perioada viitoare, să fie implementat şi să intre în finanţare astfel încât să realizăm şi acest lucru pentru localitate, să avem apă curentă. Am primit adresă din partea Agenţiei de Plăţi, în care ne spuneau că s-a modificat, din mers, ghidul de aplicare a măsurii în cadrul proiectului de finanţare şi că programul nu se mai reportează pentru sesiunea a cincea. Chiar dacă şi Uniunea Europeană spune că nu poţi schimba aceste lucruri din mers, am fost nevoit să mai adaug ceva la proiect, pentru a putea obţine punctele necesare. Cu toate acestea, cei de la Agenţia de Plăţi mi-au declarat proiectul neeligibil. Am făcut contestaţie şi aştept să văd ce se întâmplă.”, a mai spus primarul Ungureanu. Potrivit acestuia, este vitală introducerea apei în comună, deoarece seceta îngreunează traiul zilnic al cetăţenilor, care sunt obligaţi să care apă tocmai de la Mânăstirea Frăsinei: „Eu la acest proiect nu voi renunţa, pentru că este o investiţie importantă pentru comuna Muereasca. Este necesară introducerea apei, deoarece la noi în localitate ne confruntăm cu o mare problemă: seceta. În cele cinci sate avem această problemă la vreo 48 de fântâni şi puţuri. Fântânile sunt de mică adâncime, la 8 metri, dar aşa se făceau pe timpuri, fiind sursa de apă a oamenilor. Acestea au secat şi suntem nevoiţi să cărăm apă de la Mânăstirea Frăsinei, unde există nişte bazine şi rezerve de apă create în cadrul mânăstirii, permiţându-ne să luăm apa necesară cetăţenilor pentru uzul casnic şi pentru animale. Din acest motiv este necesar să ni se aprobe şi nouă acest proiect privind alimentarea cu apă şi canalizare în localitate. Cam asta ar fi rămas să facem.”, a mai spus primarul. Printre lucrările de modernizare aflate în vizorul actualului primar se găseau şi uliţele comunei, dar a renunţat la idee până nu se finalizează proiectul de aducţiune cu apă: „De asemenea, mă gândisem să fac lucrări de modernizare pe fiecare uliţă, dar, nefiind rezolvată problema cu apa şi canalizarea, am considerat că ar fi nişte bani aruncaţi degeaba. Lăţimea drumului este de aproximativ patru metri, şi, dacă asfaltam câte o uliţă în fiecare an, tot reuşeam în opt ani să termin toate uliţele, dar m-am gândit că nu are rost să mă apuc de ele până nu implementez un proiect care să ne fie acceptat şi care să ne aducă apă curentă şi canalizare în localitatea Muereasca. Nu am vrut să îmi bat joc de investiţia pe care am făcut-o şi m-am gândit că ar fi mai bine să le luăm pe rând. După ce o să terminăm cu alimentarea cu apă şi cu canalizarea, o să asfaltăm şi uliţele, dar şi drumurile comunale, care sunt în administraţia directă a Consiliului Local Muereasca.”, afirmă Ungureanu.
Deşi a avut un program electoral destul de stufos în 2004, iar până în anul 2008, la sfârşitul primului mandat, îşi realizase toate obiectivele pe care şi le propusese, primarul Ungureanu a avut în vedere şi modernizarea drumului judeţean, proiect finalizat datorită Guvernului Tăriceanu: „Am avut în vedere, în primul rând, dezvoltarea infrastructurii din localitate, drumuri, şcoli, sănătate, absolut tot ce ţinea de bunul mers al treburilor în localitate, pentru a asigura confortul cetăţeanului. În primul rând, drumul judeţean era într-o stare deplorabilă, nu era asfaltat, nu era modernizat, motiv pentru care am insistat la Consiliul Judeţean în perioada respectivă şi, spre norocul meu şi al localităţii noastre, a venit domnul prim-ministru Tăriceanu în anul 2006 şi am putut obţine finanţare pentru modernizarea acestui drum. Am avut în vedere tot timpul ca drumurile comunale, care au o lungime de 14,2 kilometri, să fie circulabile, astfel încât cetăţenii care trec prin zonă să aibă o cale de acces cât mai bună. De asemenea, am încercat să facilităm accesul, atunci când este cazul, al pompierilor şi ambulanţei, astfel încât să le creăm condiţii bune cetăţenilor din localitate.”, a mai declarat primarul. Potrivit acestuia, în cursul anului 2005, din cauza alunecărilor de teren care există în zonă, drumul judeţean a fost afectat şi în cadrul aceluiaşi proiect pe care deja îl întocmise erau prevăzute şi lucrări de consolidare a drumului şi de stopare a alunecărilor de teren. Tot atunci s-a turnat şi un strat de asfalt până la Mânăstirea Frăsinei: „Mânăstirea Frăsinei este vizitată de foarte mulţi oameni din judeţ, din ţară, şi eu am considerat că acest lucru ar fi o prioritate, să insistăm şi să modernizăm această biserică pentru a mulţumi turiştii care o vizitează şi, de ce nu, în acest fel să putem atrage mulţi alţii. Am considerat că ar putea fi o modalitate bună de a dezvolta din punct de vedere economic localitatea.”.

Introducerea apei şi canalizării, prioritate pentru Muereasca

Ion Ungureanu, primarul localităţii vâlcene Muereasca, a câştigat alegerile locale din 2008 cu un procent mai mult decât semnificativ, de 86,22%. Din 2004, când a câştigat pentru prima oară Primăria comunei Muereasca, Ion Ungureanu s-a remarcat prin proiectele ambiţioase derulate, prin faptul că a reuşit să câştige respectul consătenilor săi şi, după ultimele discuţii cu aceştia, sunt dispuşi ca, în număr mare, să-l voteze şi în acest an, pentru a-i mai da posibilitatea exercitării unui nou mandat, cel de-al treilea. Când a candidat pentru prima oară, în anul 2000, Ion Ungureanu a pierdut în turul doi alegerile. Atunci, nu a acceptat postul de viceprimar, nu a vrut să rămână nici măcar consilier local: voia totul sau nimic! Presa a scris despre Ion Ungureanu că „este născut pentru a fi primar” sau „primarul care a învins criza”. Ambele formule sunt corecte, şi localnicii confirmă aceste lucruri. Mereu a dorit să demonstreze că se poate, chiar dacă predecesorii săi aveau păreri contrare. În timpul mandatelor sale, comuna Muereasca a căpătat o altă înfăţişare.
Cei care vor să viziteze Mânăstirea Frăsinei, una cu un specific unic în România, pentru că în incinta acesteia au voie doar bărbaţii, ajung la destinaţie pe un drum modernizat. Ion Ungureanu a reuşit să stabilizeze şi multe dintre alunecările de teren de pe raza localităţii, a modernizat şcolile şi grădiniţele şi le-a dotat cu cele necesare unui învăţământ performant.
În viitorul apropiat se va soluţiona şi o dorinţă mai veche a localnicilor – regularizarea râului care străbate comuna şi care vine năvalnic după unele ploi torenţiale. Podurile şi podeţele care s-au construit în ultimii ani intră şi ele în cartea de vizită a primarului Ungureanu. Tot pe aceasta se pot înscrie şi dispensare, un teren de fotbal, căminul cultural şi altele.
În prezent, primarul Ion Ungureanu îşi doreşte extrem de mult să înceapă lucrările la un proiect de anvergură, acela pentru aducţiunea cu apă în comună.

Şcolile au fost modernizate
În perioada celor şapte ani de mandat, primarul Ion Ungureanu nu a lăsat nemodernizate şcolile, considerând că este necesar ca elevii să aibă condiţii bune pentru a-şi putea desfăşura activitatea „În cadrul învăţământului existau în 2004 şi avem în continuare două şcoli şi trei grădiniţe pe raza localităţii. Erau într-o stare deplorabilă, dar am accesat fonduri guvernamentale şi am putut să modernizez ambele şcoli. A trebuit să schimbăm absolut totul, să punem încălzire centrală şi geamuri pentru a ne ridica la standardele europene. La ora actuală, consider că şcolile au toate utilităţile necesare profesorilor şi copiilor ca să-şi desfăşoare activitatea în condiţii cât mai bune, astfel încât să aibă acces la procesul de învăţământ.”, afirmă primarul Ungureanu.

Ion Ungureanu: „Am creat condiţii pentru elevi”
Una dintre priorităţile primarului a fost şi asigurarea unor condiţii bune pentru ca elevii şi copiii de grădiniţă să aibă unde să îşi desfăşoare activitatea. Sportul, după părerea primarului, este foarte important pentru buna dezvoltare şi creştere a copiilor şi, din acest motiv, acesta a încercat să le amenajeze o sală de sport pentru a-şi desfăşura activitatea în sezonul rece: „Cu ocazia vizitei domnului Tăriceanu, eu am avut elaborate mai multe proiecte privind reabilitarea căminului cultural, unde am putut amenaja şi două săli de grădiniţă. Aveam copii în satul Muereasca de Sus, unde mai sunt încă trei sate componente ale localităţii noastre arondate şi putem avea la căminul cultural două grupe: grupa mică şi mare, copiii putând să-şi desfăşoare activitatea în condiţii optime. În paralel, în momentul în care avem diverse acţiuni pe plan local, la căminul cultural putem să ne desfăşurăm activităţile culturale în condiţii foarte bune. De asemenea, am mai făcut un lucru bun pentru şcoala de la Muereasca de Sus, aceasta neavând sală de sport: am încercat să construim una, să facem rost de un spaţiu, şi l-am găsit. În sala mare de festivităţi, le-am cumpărat copiilor diverse obiecte: saltele, capră, mingi, absolut tot ce este necesar ca elevii să-şi poată desfăşura orele de sport pe parcursul iernii, atunci când nu există posibilitatea să-şi facă antrenamentele pe terenul de sport din curtea şcolii.”, a mai declarat primarul de la Muereasca.

Dispensar nou şi la Muereasca de Sus
La cerinţa populaţiei şi din dorinţa asigurării asistenţei sanitare, la Muereasca de Sus a fost construit un dispensar nou. „Era un singur dispensar, la Muereasca de Jos, iar, practic, puterea economică este în satul Muereasca de Sus, având în apropiere încă şase sate: Şuta, Andreeşti, Găvăneşti, Frânceşti Coasta şi Pripoara, împreună cu Muereasca de Sus. Oamenii se plângeau că le este foarte greu să se deplaseze la dispensarul din centrul comunei, fiind o distanţă foarte mare, de aproximativ 8 kilometri. Existau oameni bătrâni, femei cu copii mici care aveau nevoie de vaccin sau diverse consultaţii sau tratamente, motiv pentru care a trebuit să găsim o soluţie. Cu surse proprii de finanţare sau sponsorizări am reuşit să construim încă un dispensar uman, cu tot ceea ce este necesar, la standarde europene. La ora actuală, îşi desfăşoară activitatea cadre medicale şi în acest dispensar, am făcut un program de aşa natură încât cei doi medici să meargă, prin rotaţie, unul la Muereasca de Sus şi celălalt la Muereasca de Jos, astfel încât să le fie cetăţenilor mult mai uşor să ajungă la medic pentru a-şi face tratamentele.”, a mai spus primarul.

Centru pentru copiii saraci la Creteni

Rebeca Dobre — Mon, 09 Jan 2012 15:26:39 +0000

Potrivit primarului PSD Ion Spârleanu, în comuna Creţeni va fi înfiinţat, cu fonduri europene, un centru de zi pentru copii, proiectul având o valoare estimativă de 100.000 de euro. „S-a încheiat contractul în anul 2011 şi se va finaliza în acest an obiectivul început, în valoare de 400.000 de lei, prin Ministerul Muncii şi Consiliul Judeţean. „La acest centru vor veni copii cu probleme sociale. După terminarea şcolii, aceştia pot veni la centru, unde vor servi o masă caldă şi îşi vor face lecţiile, vor face sport, plus diferite activităţi. Capacitatea centrului este de 15 locuri. Nu este vorba despre copii cu dizabilităţi, ci despre cei cu probleme sociale, adică aceia care provin din familii sărace. După ce se finalizează lucrarea, la 31 mai 2012, se vor angaja cu o jumătate de normă asistenţi sociali, un învăţător, un îngrijitor, iar cheltuielile din primul an vor fi suportate pe proiecte, după care vor fi preluate de primărie. În mediul rural, oricând sunt binevenite astfel de investiţii, deoarece copiii, pe lângă şcoală, trebuie să participe şi la activităţile gospodăreşti, iar, de cele mai multe ori, neglijează cartea. Mai rău de-atât, sunt multe cazuri de abandon educaţional, iar noi încercăm să prevenim asta. De aceea, prin acest centru de zi, şcolarii vor aprofunda ceea ce li se predă la clasă şi vor socializa mai mult.”, spune primarul. M.R.

Magazinele cooperatiei, cumparate de Primaria Berislavesti

Mihai Roman — Mon, 26 Dec 2011 10:30:12 +0000

Primăria Berislăveşti a cumpărat, în ultima perioadă, mai multe spaţii, în special magazine de la fosta Cooperaţie de Consum, care este aproape în faliment în această perioadă, spaţiile urmând să fie modernizate şi transformate în mijloace de producţie pentru oamenii din localitate. Astfel, unul dintre spaţii a fost deja transformat într-o făbricuţă de lapte, deja funcţională, iar altul este în curs de modernizare, urmând să fie transformat cel mai probabil într-un cămin de bătrâni. „Am cumpărat deja magazinul de la Rădăcineşti, brutăria de la Berislăveşti, unde am făcut fabrică de lapte, dar şi fosta discotecă de la Cooperaţia de Consum, pe care am modernizat-o şi am acoperit-o. Am cumpărat magazinul de la Dângeşti şi cel de la Seaca, din Luncă. Aproape toate unităţile cooperaţiei de consum au fost cumpărate de primărie. La brutărie am făcut o făbricuţă de lapte, magazinul l-am acoperit şi îl modernizez în totalitate, iar acolo facem un mic azil de bătrâni, căruia nu i-am dat, deocamdată, o destinaţie precisă. Avem în jur de 25 de oameni în vârstă care ar trebui asistaţi, mai ales că dispensarul medical este la 15 metri de clădirea cealaltă, aşa că medicii de acolo pot să asigure asistenţa şi în partea cealaltă. Nu am discutat, momentan, în ce regim vom lucra. Deocamdată, vrem să terminăm modernizarea, am făcut tot acoperişul, am mai făcut o mansardă deasupra, pentru camere, iar aici am făcut un magazin imens, în faţa dispensarului. Eu am lucrat la cooperaţia de consum şi ştiu că aceste clădiri s-au făcut şi cu munca ţăranilor de aici, şi eu am lucrat la acele clădiri. Eu sunt din 1978 în comuna Berislăveşti, ştiu până şi robineţii pe unde sunt puşi.”, mai afirmă primarul. Fabrica de lapte este cea mai importantă realizare de până acum, aceasta dând posibilitatea localnicilor de a-şi valorifica producţia de lapte către hotelurile, pensiunile şi marketurile din Vâlcea. La fabrică se pot procesa până la 3.000 de litri de lapte în opt ore. În zonă sunt în jur de 600 de vaci şi 2.000 de oi, pentru că fabrica poate primi lapte şi din localităţile Sălătrucel, Dăeşti şi Muereasca. Fabrica a fost dotată cu utilajele necesare în decursul mai multor ani, întrucât Primăria a achiziţionat din fonduri proprii baza necesară procesării laptelui. Investiţia s-a ridicat la aproximativ cinci miliarde de lei vechi, cu două linii de producţie de brânzeturi: una pentru vaci şi una pentru oi.

Nunti si botezuri aproape gratis pentru localnici, la caminele modernizate

Mihai Roman — Mon, 26 Dec 2011 10:23:33 +0000

Localnicii din Berislăveşti sunt printre puţinii norocoşi din judeţ care pot beneficia de organizarea unor nunţi şi botezuri aproape gratuit, în spaţii puse la punct de Primăria Berislăveşti în căminele culturale din fiecare sat. În ultima perioadă, aproape toate căminele culturale au fost modernizate, iar administraţia locală nu percepe decât o taxă modică, pentru acoperirea cheltuielilor pentru curentul electric. „Toate căminele culturale au fost modernizate şi au inclusiv ghişeu la bucătărie, să se primească mâncarea pe ghişeu şi să nu mai umble ospătarii printre mese. La Rădăcineşti am executat modernizarea căminului cultural în totalitate. Avem absolut tot ce ne trebuie pentru nunţi sau botezuri, chiar şi veselă, acolo se fac şi mese pentru înmormântări. Nu este nevoie să vină localnicii cu tacâmuri, ci numai cu alimentele necesare. Noi nu percepem taxă pentru spaţiu, doar atât cât să avem cu ce plăti curentul electric, nu am vrut să facem un beneficiu pe spinarea oamenilor prin aceste încasări. La înmormântări nici atât nu discutăm despre plată. Spre Robaia am modernizat căminul cultural, de fapt, l-am construit din temelii, iar acum se lucrează la centrala termică.”, spune primarul localităţii.

Primaria Olanesti, la un pas de blocaj, din cauza datoriilor

Rebeca Dobre — Mon, 12 Dec 2011 20:47:14 +0000

Primarul şi viceprimarul localităţii Olăneşti s-au confruntat, la începutul mandatului, cu câteva blocaje majore, care puteau eventual să închidă porţile primăriei. „Când veneau facturile mi-a venit şi o somaţie de blocare a conturilor. Am reuşit să conving instanţa ca sunt primar numai de o lună şi să mă mai lase încă una, să văd ce posibilităţi am ca să plătesc agenţii economici. I-am convins, dar mi-au dat un termen foarte scurt, însă, şi a trebuit ca în două luni să plătesc o parte din bani, altfel ni se blocau conturile. Am stat o jumătate de an cu sabia deasupra capului, sabia aceea care spunea că, dacă mâine nu plăteşti factura, se blochează conturile. Conturile blocate la primărie însemnă imposibilitatea de a derula acest proiect, cu ameninţarea că în fiecare zi mi se închid conturile de către firmele la care primăria era datoare. Am beneficiat de un ajutor extraordinar, ajutor de la Guvernul Tăriceanu. În luna septembrie 2008, Guvernul Tăriceanu mi-a dat pe atunci opt miliarde de lei, bani cu care am plătit din datorii şi cu care am putut să răsuflu un pic şi să ies la lumină ca să pot face şi câteva lucrări pentru cetăţeni. În acea perioadă am asfaltat strada Gheorghe Olănescu, am început nişte lucrări de reabilitare la seră, am realizat în anul imediat următor, 2009, peste doi kilometri de conductă de apă, schimbarea conductei de canalizare, ca să pot derula proiectul şi să am apă în Olăneşti. Am încercat apoi să mă mişc pe cât posibil mai repede, dar a fost dificil. Anul 2008 a fost cel mai greu din viaţa mea, deoarece venisem plin de energie la primărie, îmi doream să fac foarte multe lucruri, toţi cetăţenii care aveau încredere în mine şi m-au votat îmi spuneau să facem un lucru, iar eu trebuia să le spun că nu am bani. Toţi banii pe care îi încasăm îi dădeam pe datorii. Eu cred că acest lucru trebuie să dea de gândit tuturor cetăţenilor din Olăneşti, să nu mai avem aventuri, să nu mai permitem ca la primării să ajungă aventurieri care vin, dau tunuri şi pleacă. Trebuie să existe oameni care să vină cu strategii şi să dezvolte pe termen lung staţiunea.”, crede primarul localităţii, Gheorghe Ciucă.

Ajutoarele sociale, imputinate de lene la Caineni

Mihai Roman — Mon, 14 Nov 2011 10:12:01 +0000

Numărul persoanelor care primesc ajutor social s-a împuţinat foarte mult în ultima perioadă la Câineni. Este ştiut faptul că „socialul” reprezintă un capital electoral important pentru mulţi primari, iar fostul gospodar-şef de la Câineni s-a bazat foarte mule pe acesta. Aşa s-a ajuns ca în anul 2008 să fie înregistrate în localitate nu mai puţin de 140 de dosare de acest fel. Dintre acestea, în prezent mai sunt numai 47. „Cereri erau foarte multe când am ajuns eu primar, cam 140, iar acum sunt doar 47. Eu nu am fost de acord niciodată să vină unul şi să-şi lase geamul jos de la maşină şi să strige: „Băi, primare, a venit socialul?” Pentru mine cred că este cel mai mare jaf din banul public. Aş înţelege dacă este cineva care a muncit 35 – 40 de ani şi mai are 3 – 5 ani până la pensie şi nu îl mai angajează nimeni, eu aş asigura unui asemenea om ajutorul social, dar nu să vină la noi cei care nu ştiu ce înseamnă un carnet de muncă. Eu am fost un simplu lăcătuş mecanic, am lucrat la Uzina Mecanică Mârşa 12 ani şi făceam naveta cu două trenuri. Mă trezeam dimineaţa la ora 4,00, luam trenul până la Podul Olt şi apoi până la Uzina Mecanică şi veneam acasă seara, la 6.00. Am lucrat la Vâlcea, la moara de grâu, dar sunt alţii care nu ştiu ce înseamnă un carnet de muncă şi vin aici să întrebe de social. Nu am scăpat nici acum de problemă, pentru că tot noi întocmim dosarele, le trimitem la Râmnicu Vâlcea, doar că plata nu se mai face prin noi, dar nici măcar nu se duceau la Călimăneşţi, să îşi ducă adeverinţele necesare la dosar, sau când erau chemaţi la muncă nu veneau”, spune primarul de la Câineni, Ion Nicolae. În opinia acestuia, faptul că oamenii au refuzat să muncească pentru ajutorul primit a făcut ca cererile să se împuţineze foarte mult. „Viceprimarul meu, care îi are în subordine a fost foarte drastic cu ei, erau obişnuiţi să nu facă nimic pentru banii ăştia, nu veneau la gunoaie sau la spart de lemne, pentru că la aceste lucruri îi foloseam. În fiecare an combustibilul pentru şcoli şi primărie este asigurat până în luna mai, pentru că este normal să fie aşa: să ai tot ce îţi trebuie şi doar să meargă centrala. Toate centralele sunt pe lemne şi am reuşit să certific aceste centrale”, ai afirmă Ion Nicolae.

Primariile valcene au aderat la ADI Salubritate

Rebeca Dobre — Mon, 07 Nov 2011 06:22:57 +0000

Marţi, 1 noiembrie 2011, la sediul Consiliului Judeţean Vâlcea, reprezentanţii a 90 de unităţi administrative locale au semnat, în prezenţa notarului, Actul Constitutiv şi Statutul în vederea înfiinţării Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Serviciul de Salubrizare a Localităţilor din Judeţul Vâlcea (ADI). În vederea respectării obligaţiilor privind managementul deşeurilor, asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, Consiliul Judeţean Vâlcea pregăteşte proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Vâlcea”, care va fi depus spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, Axa Prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate”. Potrivit cerinţelor Ghidului Solicitantului, „autorităţile locale din aria de acoperire a proiectului trebuie să se asocieze într-o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, cu scopul realizării proiectului integrat de gestionare a deşeurilor”. În acest sens, Consiliul Judeţean Vâlcea şi cele 89 de consilii locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor au adoptat hotărâri de asociere în vederea constituirii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Serviciul de Salubrizare a Localităţilor din Judeţul Vâlcea. „Vreau să mulţumesc pe această cale tuturor domnilor primari pentru promptitudine şi înţelegerea de care au dat dovadă. În numai câteva ore, după o perioadă îndelungată de pregătire, am realizat un pas esenţial în vederea atragerii în judeţul nostru a peste 39 milioane de euro pentru gestionarea deşeurilor, astfel cum ne-am angajat în faţa domnului ministru László Borbély.”, a declarat Ion Cîlea – preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea. În continuare va fi pregătită şi depusă la Judecătoria Râmnicu Vâlcea documentaţia necesară pentru înfiinţarea ADI. După obţinerea certificatului de înregistrare a ADI, acesta va fi transmis Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu, Organismul Intermediar POS Mediu Craiova şi consultantului.

Pausestiul, afectat de alunecari de teren

Rebeca Dobre — Mon, 31 Oct 2011 21:53:46 +0000

Comuna Păuşeşti – Măglaşi este afectată în mai multe zone de alunecări de teren, mai ales din cauza faptului că albia Olăneştiului nu este amenajată corespunzător. „Probleme mai sunt şi cu alunecările de teren în satul Pietrari. Mai avem un punct, la Valea Cheii, unde sunt 800 de hectare cu probleme. S-a adâncit albia Olăneştiului, dar, deocamdată, nu sunt probleme majore. Pentru ameliorarea acestei situaţii am avut un proiect cu SNIF, s-a lucrat în 2008 – 2009, valoarea lucrărilor fiind de aproximativ 30 de miliarde de lei vechi, pe îmbunătăţiri funciare în zonele cu alunecări. Proiectele primarului Dediu nu se opresc însă aici. „Din 2008 am introdus gaze naturale, 18 kilometri de conductă, am asfaltat în jur de 12 kilometri de drumuri comunale şi săteşti, iar acum am terminat o grădiniţă modernă, cu patru săli de clasă. Am asfaltat curtea primăriei, am reabilitat clădirile din zonă, am băgat încălzire, avem la primărie o centrală pe gaze, pe care o inaugurăm acum. În continuare mai am o licitaţie la un pod peste Olăneşti, de care mă apuc la primăvară, în valoare de opt miliarde. Avem o zonă unde sunt aproape 1000 de hectare de teren, peste râul Olăneşti, iar când vine apa mare malurile se adâncesc şi oamenii nu mai pot să treacă spre terenurile lor cu căruţele, cu tractoarele cu fân, cu lemnele, aşa că era foarte important să realizăm acest pod. Am făcut o bază sportivă, un teren de fotbal cu tribune, cu cabine, avem şi o echipă de fotbal juniori în Divizia D. O întreţine primăria, cu ajutorul unor sponsori, dar nici aceştia nu mai au bani în acest moment. Am în plan să realizez şi un teren sintetic de sport, am la Compania de Investiţii deja aprobat proiectul, pe care vreau să-l încep cât mai repede. Trebuie să extind, de asemenea, reţele de gaz, de apă, să facem cât de mult se poate. Acum, vreau să fac o farmacie în zonă. A venit o firmă şi îi dau autorizaţie. Noi avem, deocamdată, o farmacie mai veche în dispensarul medical, dar este la etaj şi noile norme nu le mai dau voie să funcţioneze acolo. Acum, nu mai avem terenuri importante în proprietatea primăriei. Tot ce este la stradă, terenuri de casă sau locuri bune nu sunt ale noastre, sunt ale cetăţenilor. Investitorii nu pot decât să cumpere dacă vor.”, afirmă acesta. Comuna Păuşeşti – Măglaşi este situată la 10 kilometri de Râmnicu Vâlcea şi la 8 kilometri de Băile Olăneşti, în marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice. Făcând parte din regiunea dealurilor din sudul Carpaţilor Meridionali, aceste depresiuni slab cutate ce coboară spre sud către Podişul Getic, zona comunei Păuşeşti-Măglaşi nu poate fi socotită decât un teritoriu prin excelenţă de dealuri. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păuşeşti-Olăneşti. Comuna este aşezată în zona de intensă atestare cu vestigii dacice. Făcea parte din arealul Buridavei care avea aşezări centrale lângă Ocnele Mari şi aşezări marginale care cuprindeau toată zona. C. Alexandrescu în dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea despre Păuşeşti-Măglaşi arată că primii locuitori au fost măglaşii în sărăsia salinelor mari, de unde s-a dat comunei numele de „Măglaşi”. Prima atestare documentară cu privire la existenţa satului Păuşeşti-Măglaşi datează din 2 august 1453. Este un act redactat la Gheorghiţa de către Vladislav al II-lea voievod. Din cuprinsul acestui hrisov reiese că moşia Păuşeşti a fost întărită boierilor Stan şi Vladimir care o stăpâneau încă de pe vremea lui Basarab fără a avea acte de proprietate. Următoarea menţiune documentară a satului o întâlnim într-un hrisov în 10 mai, 1559 dat de Alexandru Mircea voievod. În anul 1579, obştea Păuşeşti este atestată documentar în timpul domniei lui Radu Mihnea voievod care întăreşte unui oarecare Stan şi copiilor lui „ocina la Păuşeşti, partea lui toată oricât se va alege”. Istoria acestei obşti este o permanentă luptă pentru apărarea drepturilor ei strămoşeşti în faţa tendinţelor de aservire ale unor boieri vecini sau, mai târziu, ale Episcopiei Râmnicului şi Mânăstirii Sărăcineşti. Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, documentele vorbesc despre o altă familie de boieri şi anume boierii Păuşeşti, familie ce apare şi în pisania bisericii Sărăcineşti alături de boierii Sărăcineşti, ctitori ai acestui locaş. Actualul sat Coasta a fost înainte de anul 1900 nucleul comunei Păuşeşti-Măglaşi. Lângă biserica din satul Coasta se afla “Casa Sfatului”, o căsuţă din lemn cu pridvor care a fost în secolul trecut mai întâi şcoală şi apoi “Casa Sfatului”. Satul avea, după cum menţionează dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea, o populaţie de 611 locuitori. Numele de Coasta l-a primit în epoca modernă, după strămutarea centrului rural în actualul amplasament de pe valea Olăneştiului şi datorită aşezării sale geografice pe versantul estic al dealului cu acelaşi nume – Coasta Mare.

Spitalul din Brezoi, salvat de la inchidere

Rebeca Dobre — Mon, 10 Oct 2011 07:46:07 +0000

Conducerea administraţiei locale din Brezoi a reuşit, în urma demersurilor făcute la Bucureşti, să nu lase oamenii din întreaga zonă fără asistenţă medicală. Spitalul de la Brezoi rămâne funcţional datorită unui proiect european.

Asistenţă sanitară pe Valea Lotrului
Primarul localităţii Brezoi, Robert Schell, afirmă că acum, din punct de vedere al asigurării sănătăţii populaţiei, poate sta liniştit, pentru că problema a fost rezolvată. „A fost marea problemă a spitalului din Brezoi, care urma să fie închis. Am reuşit datorită unui proiect pe care-l aveam accesat, în valoare de un milion de euro, să-l scoatem de pe lista iniţială a spitalelor propuse spre desfiinţare. Mai mult decât atât, am reuşit să facem şi lucrările de modernizare şi acum chiar putem spune că arată la standarde bune pentru judeţul Vâlcea. Avem aparatură cumpărată în valoare de şapte miliarde, lucrările de modernizare a corpului vechi, extinderea unui corp în care se va muta camera de gardă şi de primiri urgenţe. Din punctul acesta de vedere putem sta liniştiţi.
Bătălia a fost destul de grea şi trebuie să recunosc că am fost sprijinit de o parte dintre parlamentarii noştri. Argumentul decisiv a fost cel legat de proiectul european. În momentul în care am semnat finanţarea, condiţia era ca, în următorii cinci ani, să nu se schimbe destinaţia spitalului. Dacă urma să fie închis sau transformat în azil de bătrâni, automat, banii trebuiau daţi înapoi. În momentul acela am întrebat: Cine dă banii înapoi? Eu cheltuisem o mare parte din ei, lucrările erau în derulare, contractele încheiate. Eu nu mai puteam să opresc lucrurile. Finanţatorul deja se întreba ce este acolo. Primisem nişte adrese prin care se sista proiectul până la clarificarea situaţiei. Acesta este lucrul cu care m-am dus la ministrul Cseke. Se pare că a înţeles. Iniţial, am fost supărat pe Direcţia de Sănătate Publică şi pe domnul prefect, care sunt principalii artizani care au făcut această listă. M-am dus şi la prefect cu acel contract pe care-l aveam încheiat, a înţeles situaţia şi ulterior a retractat informaţia că spitalul din Brezoi ar fi trebuit închis.”, spune primarul Schell.

Modernizarea Spitalului Brezoi, aproape de final

În acest moment, proiectul de modernizare a Spitalului de la Brezoi este în faza finală. „Acum suntem în faza de finalizare a proiectului. Vom face recepţia finală, probabil, săptămâna aceasta şi vom purcede la treabă. A fost reabilitată clădirea principală a spitalului, s-a mai construit un corp de 120 de metri pătraţi, care va cuprinde partea administrativă din spital: sterilizare, filtru de personal, vestiarele pentru personal şi băile. Am încercat să îndeplinim toate condiţiile europene, pentru că la anul va începe acreditarea spitalelor. Avem saloane cu suprafaţa corespunzătoare, dar trebuie să avem un număr de paturi la o suprafaţă a salonului şi un grup sanitar la două saloane. Am dezvoltat foarte bine partea de ambulatoriu. Avem şase cabinete acum în ambulatoriu, care vor funcţiona începând cu 1 noiembrie cu medici specialişti. Avem cel mai modern ecograf din judeţul Vâlcea, un 4 D de ultimă generaţie, una din piesele de bază din cadrul proiectului. Noi ne adresăm unei anumite categorii de afecţiuni. Nici nu pretindem să facem un nivel foarte înalt. Nici nu putem să pretindem să facem chirurgie. Partea de interne, cea de pediatrie sunt însă foarte bine asigurate. Noi sperăm ca numărul cazurilor trimise la Vâlcea să se micşoreze. Pentru Brezoi şi zona de nord ne descurcăm foarte bine. Se dezvoltă zona schiabilă de pe Valea Lotrului, vor apărea şi acolo o serie de probleme de genul accidentelor, iar faptul că este o staţie SMURD aici şi o staţie de ambulanţă rezolvă multe probleme.”, mai afirmă primarul de la Brezoi.
Octavian ANINIŞ

A fost turnata fundatia caminului de batrani

Mihai Roman — Mon, 03 Oct 2011 00:18:58 +0000

În comuna Scundu este în lucru, în acest moment, un cămin de bătrâni modern, care urmează să asigure servicii de asistenţă socială pentru vârstnicii din localitate. Cu o capacitate de 46 de locuri, căminul a fost gândit de Dumitru Blejan, primarul localităţii, ca fiind unul benefic pentru populaţia îmbătrânită din comunele Orleşti şi Scundu, dar şi ca pe o posibilitate pentru a asigura mai multe locuri de muncă pentru oamenii din localitate. Din păcate, administraţia locală nu are posibilitatea de a administra acest cămin şi se încearcă în acest moment realizarea unui parteneriat cu Consiliul Judeţean Vâlcea.
„Trebuie să facem o asociere pentru gestionarea căminului de bătrâni, pentru că nu avem capacitatea aceasta. În acest sens, eu am făcut demersuri şi voi mai face. Pentru gestionarea unui astfel de cămin trebuie să fie implicată o instituţie cum este Consiliul Judeţean. Capacitatea acestui cămin este de 46 de asiguraţi. Este un edificiu destul de mare, dar nu avem capacitatea să-l gestionăm financiar.”, spune Dumitru Blejan.

Consiliul Judeţean poate prelua gestionarea căminului

Primarul localităţii Scundu crede că proiectul este unul benefic pentru zonă, mai ales că banii pentru realizarea acestuia provin din fonduri europene, acest obiectiv fiind inclus într-un proiect mai mare, în valoare de şase milioane de euro. „Proiectul este însă cât se poate de benefic pentru că populaţia la ţară este îmbătrânită şi foarte mulţi tineri au plecat în străinătate, să câştige un ban. O garanţie a ultimilor ani din viaţă trebuie să le fie asigurată, pentru că oamenii au contribuit cu ceva bun în zona aceasta. În aceste condiţii nu mai are cine să aibă grijă de bătrâni. Căminul de bătrâni a fost demarat de mine din două motive: în primul rând, să asigur locuri de muncă tinerilor de aici, de la psiholog, sociolog, recuperator, bucătar, tot ce înseamnă personal, dar şi confort pentru beneficiari. Construcţia este în lucru, pe Măsura 322. S-a turnat, deocamdată, o parte din fundaţie. M-am gândit, în special, la oamenii din cele două localităţi, Orleşti şi Scundu, pentru că în această zonă nu există un alt cămin de bătrâni, iar cele din judeţ sunt deja supraaglomerate.”, spune Dumitru Blejan. Primarul localităţii spune că a pus problema preluării gestiunii căminului de bătrâni de Consiliul Judeţean Vâlcea. „S-a pus problema aceasta, pentru că noi, prin ceea ce ne-am angajat să facem în proiect, suntem obligaţi să-l gestionăm timp de cel puţin cinci ani, timp în care proiectul este urmărit de instituţiile abilitate ale statului. Este un mare pericol, deoarece, dacă nu suntem sprijiniţi în cei cinci ani, cât proiectul este urmărit de instituţiile statului, fiind bani europeni, este posibil să fim nevoiţi să returnăm toţi banii care ni s-au alocat pentru întregul proiect: şase milioane de euro. Din punct de vedere legal există această posibilitate, de a da căminul în administrarea Consiliului. Noi avem intenţia să dăm acest cămin spre gestionare la Consiliul Judeţean, care este o unitate a statului, nu va fi preluat, pentru că nu avem voie să-l înstrăinăm, cel puţin cinci ani.”, mai precizează primarul Blejan. O altă prioritate pentru primarul Blejan o constituie înfiinţarea unui centru social destinat copiilor proveniţi din familii cu situaţie materială precară şi modernizarea unor drumuri forestiere. Localitatea Scundu este formată din satele Scundu, Blejani, Avrămeşti şi Crângu. Pentru aceste sate, edilul se străduieşte să obţină finanţări pentru realizarea unei baze sportive, modernizarea căminului cultural, a dispensarului şi realizarea de poduri şi podeţe acolo unde situaţia o cere. Un fapt îngrijorător pentru edil îl constituie şomajul şi lipsa locurilor de muncă, ce i-a determinat pe mulţi să emigreze sau să se gândească la această posibilitate. De aceea prin demersurile şi proiectele pe care intenţionează să le realizeze va crea aproximativ o sută de locuri de muncă.

Bugetul mic este un dezavantaj economic

Bugetul mic al comunei Scundu reprezintă un dezavantaj economic clar, în opinia primarului localităţii. „Bugetul nostru este unul mic, deoarece pe raza localităţii noastre nu avem societăţi comerciale, nu avem unităţi mari. Ce putem face este doar să colectăm taxe şi impozite de la cetăţeni, nu avem de unde să colectăm taxe din alte părţi. Reuşim să strângem cam 97% din taxele şi impozitele locale. Avem foarte puţine familii care nu pot să achite dările, dar ele se încadrează în prevederile legale, de a fi scutiţi de anumite taxe.”, mai spune Dumitru Blejan. Nici turismul nu este neglijat de gospodarul şef al localităţii. „Mai avem pe raza localităţii, cu aportul Consiliului Judeţean şi al Episcopiei, un schit mănăstiresc, care are impact asupra cetăţenilor şi asupra celor din localităţile limitrofe,. Este un proiect mare, tot o ambiţie a mea, dar, din păcate, lucrările stagnează şi aici, din lipsă de fonduri. Am alocat două hectare din izlazul comunal pentru acest edificiu, care a fost construit de noi, şi avem în continuare de gând să alocăm încă o parte din acest izlaz comunal, pentru nevoile acestui schit realizat cu aportul administraţiei locale.”, spune Dumitru Blejan.