Datorii mari, din cauza penalităţilor

Deşi operaţiunea recuperării datoriilor a început în primăvara acestui an, primăria din Băbeni a făcut paşi importanţi în acest sens. Somaţiile de plată, reîmprospătarea echipelor responsabile de această problemă au făcut ca, în câteva luni, rezultatele să se simtă. „S-au făcut ceva schimbări la compartimentul contabilitate, taxe şi impozite. S-a făcut o echipă bună în Băbeni şi am început să ne mişcăm. S-au trimis somaţii de plată unor datornici, s-au făcut şi popriri. Au început oamenii să plătească, dar sunt restanţieri de ani de zile. Important este că procentul de colectare a început să crească. Noi am avut un procent de colectare de 47%, iar acum sperăm să depăşim 60%. Avem un cartier în care oamenii sunt harnici, dar veniturile sunt mici şi nu pot să-şi acopere şi cheltuielile cu impozitele şi taxele. Încet-încet, mai găsesc resurse, oamenii sunt înţelegători şi sperăm să ajungem cu datoriile la zi.”, se arată optimist primarul Bogdan Ştefan. Acesta nu crede că acţiunile acestea îi pot scădea capitalul politic, atâta timp cât populaţia vede şi rezultatele recuperării datoriilor, concretizate în proiecte de investiţii în oraş. „Omul, dacă vede că aceşti bani se duc cu folos, înspre el, înţelege că trebuie să-şi achite datoriile. Oamenii au văzut că nu prea s-a mişcat nimic până acum, dar lucrurile au început să se mişte. Nu avem sector neatacat în investiţii. Dacă şi finalizăm aceste investiţii, este normal ca localnicii să vrea să ne ajute.”, consideră Bogdan Ştefan.

Ariton: „Este posibil ca în 2012 să fie privatizat”
Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, susţine însă că anul 2012 ar putea găsi combinatul chimic deja privatizat. „Am avut câteva întâlniri cu domnul Roibu. Privatizarea Oltchim este în atenţia ministerului. Sunt convins că vom găsi parteneri interesaţi în acest sens. În cursul acestui an, vom finaliza paşii pe care OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, n.r.) trebuie să îi facă pentru a ajunge la termenul final . Este posibil ca in 2012 să fie privatizat” , a declarat vineri, 25 februarie, ministrul Ariton. Ministerul Economiei a anunţat marţi că Guvernul României a demarat procedurile pentru privatizarea combinatului chimic Oltchim SA din Râmnicu Valcea, controlat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).

Roibu: „Există riscul ca privatizarea să fie păguboasă pentru statul român”

Atât conducerea societăţii din Râmnicu Vâlcea, cât şi angajaţii ei sunt de acord cu privatizarea combinatului chimic cerută de Fondul Monetar Internaţional, dar cred că acest proces ar trebui să se realizeze în anumite condiţii, printre acestea primordială fiind asigurarea funcţionării la capacitate maximă a societăţii. În prezent, combinatul funcţionează la doar 40 la sută din capacitate ceea ce a dus la acumularea de datorii uriaşe, pe peste 2000 de miliarde de lei la finalul anului trecut, şi pierderi care cumulate pe ultimii trei ani depăşesc 700 de miliarde de lei vechi. „Oltchim a fost şi este considerat perla petrochimiei româneşti şi chiar a Europei centrale, fiind lider de piaţă pentru o serie de produse, cum ar fi soda caustică, PVC, polioli, plastifianţii, iar acest avantaj pe care îl avem ar trebui pus în valoare şi în cazul Oltchim să se facă o privatizare de succes şa cum a fost în cazul BCR de exemplu. Până să se facă privatizarea, Oltchimul are nevoie să se rezolve favorabil dosarul care este depus spre avizare la Uniunea Europeană şi, de asemenea, să îşi continue programul de modernizare şi de retehnologizare, aşa cum a fost hotărât prin cele două memorandumuri care au fost aprobate de Guvernul României în anii 2009 şi 2010 şi care au fost depuse la Uniunea Europeană. În prezent există o discrepanţă uriaşă între cifra de afaceri şi valoarea activelor, care ar comporta riscul unei privatizări păguboase pentru statul român. Având în vedere că termenul care este anunţat pentru privatizare, anul 2012, cred că permite reînceperea activităţii la capacitate a tuturor instalaţiilor din Oltchim, astfel încât să putem funcţiona la întreaga capacitate şi să putem produce profit şi astfel să îi creştem valoarea de piaţă, iar privatizarea să se facă în condiţii avantajoase pentru statul român”, a precizat Constantin Roibu, directorul general al SC Oltchim SA.

Salariul 2000 de euro şi complex industrial integrat, condiţiile sindicaliştilor

Sindicaliştii solicită menţinerea tuturor celor 3.600 de angajaţi, câţi are societatea în prezent, plus un salariu ca la celelalte societăţi similare din Europa şi un complex industrial integrat, care să asigure performanţă şi profit pentru cel care va cumpăra această societate la care statul român, prin Ministerul Economiei, este acţionar majoritar cu 54,8 la sută. „Condiţia socială este aceea de a asigura stabilitatea şi siguranţa locurilor de muncă nu pe o perioadă de cinci zece-ani, ci pe o perioadă mai îndelungată şi să aveam un salariu mediu brut de cel puţin 2000 de euro, atât cât au societăţile comerciale cu producţie similară din Uniunea Europeană”, a precizat Mihai Diculoiu, liderul Sindicatului Liber „Oltchim”. În opinia acestuia, realizarea acestui complex integrat este o condiţie esenţială pentru privatizarea cu succes a Oltchimului. „Este important ca acţionarul majoritar al companiei, Ministerul Economiei, să nu grăbească acest proces de privatizare şi ar fi bine ca mai întâi să realizeze funcţionarea în sistem integrat a Oltchimului, în sensul că, alături de Petrochimia din Piteşti, pe care a preluat-o anul trecut, să includem şi Rafinăria Piteşti, Exploatarea Minieră din Râmnicu Vâlcea şi să realizăm un parteneriat de energie electrică astfel încât să avem energia electrică ieftină, pentru că noi consumăm în jur de 1,5 milioane de MW pe an. Având acest complex integrat nu am mai depinde de nimeni. Există, de altfel şi un studiu de fezabilitate, care arată că Oltchim poate, după realizarea acestui sistem integrat, să obţină profit, să asigure locurile de muncă a încă 3000 de angajaţi, pe lângă cei 3600, câţi are în prezent şi atunci statul român va scoate bani frumoşi pe Oltchim, prin creşterea rentabilităţii şi cel care va veni va avea tot interesul să continue programele de dezvoltare şi retehnologizare şi va putea avea şi profit”, a precizat liderul sindicaliştilor din Oltchim.

Ungureanu vrea privatizare, dar în condiţii de profit

Despre acest subiect, prefectul de Vâlcea, Petre Ungureanu spune că, în acest moment, datul cu părerea despre societatea vâlceană nu este benefic. „Este o societate listată la bursă şi îi face un rău imens acest scandal. Greşesc şi cei care nu judecă, greşesc şi cei care îl critică. Dacă s-ar aproba de Uniunea Europeană conversia datoriei în acţiuni, dacă ar fi bani pentru a se cumpăra ce mai este de cumpărat, vânzarea ar fi chiar avantajoasă pentru statul român. Şi menţinerea în stare de funcţiune este grea, avem oameni care muncesc acolo şi care nu sunt deloc plătiţi cum trebuie, dar nici prelungirea incertitudini nu este temeinică. Sunt pentru privatizarea Oltchim, dar numai în condiţii absolut avantajoase pentru statul român. Asta ne-ar mai lipsi, revolte, mişcări sindicate şi încetarea activităţii la Oltchim”, a spus acesta. Cât priveşte datoriile pe care le are combinatul în prezent, de 540 de milioane de euro sau peste 2000 de miliarde de lei vechi, vor putea fi achitate când Oltchimul va funcţiona cu toate instalaţiile. „Aceste datorii sunt provocate de faptul că, din anul 2008, Oltchim funcţionează la 30 la sută din capacitate. Noi am mai avut şi în anii din urmă un grad ridicat de îndatorare, dar pe o funcţionare la capacitate maximă am reuşit să le achităm. Nu este un lucru îngrijorător, mai ales că studiile efectuate de consultanţi recunoscuţi pe piaţa europeană şi pe plan internaţional arată că Oltchim are capacitatea să îşi plătească toate datoriile, dar cu condiţia funcţionării la capaciate cu instalaţiile pe care le avem astăzi în dotare”, a mai adăugat Constantin Roibu.
Ramona DINCĂ

- ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, indemnizaţiile pentru risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, dintre care exemplificăm câteva: alocaţia de stat pentru copii, de întreţinere pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament familial, alocaţia socială primită de nevăzătorii cu handicap grav şi accentuat, alocaţia pentru copiii nou-născuţi, primită pentru fiecare dintre primii 4 copii nou-născuţi vii; indemnizaţia lunară primită de persoanele cu handicap grav şi accentuat; indemnizaţia lunară acordată nevăzătorilor cu handicap grav, potrivit legii; indemnizaţia acordată persoanei cu handicap grav în situaţia în care angajatorul nu poate asigura acesteia un înlocuitor al asistentului personal, potrivit legii; indemnizaţia de maternitate; ajutorul pentru încălzirea locuinţei, ajutorul social acordat potrivit legii; ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;ajutorul social primit de soţiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu; indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani etc.;

- sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi(răscumpărări parţiale în contul persoanei asigurate, plăţi eşalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asigurări, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt plătite, în contul persoanei asigurate), cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale.

În cazul în care suportatorul primei de asigurare este o persoană fizică independentă, persoana juridică sau orice altă entitate care desfăşoară o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezintă venituri impozabile pentru persoana fizică beneficiară;

- sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii;

- sumele primite şi produsele oferite gratuit producătorilor agricoli individuali, drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

- pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat;

- contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare;

- sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;

- veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare, precum şi altele decât cele din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, definite la cap. 8 indice 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi persoanele civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor concentraţi sau mobilizaţi;

- bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat. Prin cadru instituţionalizat se înţelege orice entitate care are ca obiect de activitate educaţia şcolară, universitară, pregătirea şi/sau perfecţionarea profesională, recunoscută de autorităţi ale statului român;

- sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Pentru proprietăţile imobiliare, în cazul moştenirilor şi donaţiilor se aplică reglementările prevăzute la capitolul 8 indice 1 din CF – Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Nu se datorează impozit în următoarele cazuri:(la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi; dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii);

- veniturile din agricultură şi silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la art. 71 – Venituri din activităţi agricole – din acelaşi act normativ.

În această categorie sunt cuprinse veniturile realizate de proprietar/arendaş din valorificarea în stare naturală a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice, proprietate privată sau luate în arendă;veniturile realizate de persoanele fizice asociate într-o asociaţie conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, din valorificarea produselor silvice în condiţiile legi; veniturile provenite din: creşterea animalelor şi păsărilor, apicultură şi sericicultură; veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturală, prin unităţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de achiziţie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică. Se consideră în stare naturală: produsele agricole obţinute după recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în buşteni ori în bile, precum şi produsele de origine animală, cum ar fi: lapte, lână, ouă, piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci, melci, scoici, şerpi, broaşte şi altele asemenea.

Începând cu data de 1 ianuarie 2009 sunt impozabile veniturile băneşti realizate din valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială ori către alte unităţi, pentru utilizare ca atare. Prin Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor, şi Dezvoltării Rurale nr. 190/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464/06.07.2009 s-a aprobat Procedura privind stabilirea şi plata impozitului pe veniturile băneşti din agricultură realizate prin valorificarea produselor vândute către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare;

- veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;

- veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

- veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

- veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabile încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;

- veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

- sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare;

- subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare;

- veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi văduvele de război, accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945. Dintre aceste avantaje amintim câteva: contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaţi şi persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de tratament; contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea; contravaloarea asistenţei medicale şi a medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune balneoclimaterică şi altele asemenea etc.;

- premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice (premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialităţi, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică, precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive; primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României). În această categorie de venituri sunt incluse şi premiile obţinute de profesorii cu diplomă de licenţă sau de absolvire, instructorii şi managerii din domeniu, precum şi alte persoane calificate pentru asistenţă medicală, cercetare şi asistenţă ştiinţifică, organizare şi conducere tehnică şi alte ocupaţii complementare, potrivit reglementărilor în materie;

- premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România. Dintre aceste premii exemplificăm (premii obţinute la concursuri pe obiecte sau discipline de învăţământ, pe meserii, cultural-ştiinţifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-ştiinţifice, premii obţinute la campionate şi concursuri sportive şcolare, naţionale şi internaţionale;contravaloarea avantajelor sub formă de masă, cazare şi transport; alte drepturi materiale primite de participanţi cu ocazia acestor manifestări; altele asemenea).

- prima de stat acordată pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 227/2007;

- alte venituri care nu sunt impozabile, aşa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.