Impact Real Blog » Administraţie

Utilaje de deszapezire cumparate de primarie

Rebeca Dobre — Sun, 05 Feb 2012 22:47:59 +0000

Deşi nămeţii uriaşi au ajuns şi judeţul Vâlcea, administraţia locală din Budeşti nu îşi face griji în privinţa deszăpezirii drumurilor. Primarul Mirea susţine că a achiziţionat din bugetul local un buldo-excavator care îşi face foarte bine treaba: „Am achiziţionat un buldo-excavator pe care îl utilizăm pentru sistemul de canalizare, dar şi pentru alte intervenţii în perioada de iarnă. Este un lucru foarte bun pentru că, de fiecare dată când aveam nevoie, trebuia să apelăm spre a închiria, iar de multe ori nu găseam utilaj. Trebuia să negociem preţul pentru fiecare activitate, pentru că aveam foarte mult de lucru. Am considerat că ar fi mai bine să achiziţionăm unul, pentru a nu mai fi nevoiţi să apelăm la alţii. A fost cumpărat prin achiziţie publică.”, a mai adăugat primarul din Budeşti.

Retea de alimentare cu apa de 5 milioane de euro

Rebeca Dobre — Wed, 01 Feb 2012 10:13:02 +0000

Anul 2012 a început cu dreptul, se pare, pentru administraţia locală din Galicea, deoarece, pe data de 5 ianuarie a.c., a avut loc licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de amenajare a unei reţele moderne de alimentare cu apă în comună. Proiectul se va aplica pe o distanţă de 65 de kilometri şi are o valoare financiară de 3,5 milioane de euro. În prima parte va începe lucrarea din satul Bercioiu al comunei vâlcene Budeşti, unde se va face preluarea prin racordarea la conducta de alimentare cu apă din sursa Brădişor. Apa va fi pompată prin staţia de alimentare la o altitudine de circa 70 de metri, până în izlazul Teodoreşti din satul Cremenari al comunei vâlcene Galicea. Pe acelaşi izlaz va fi amenajată şi gospodăria de apă, care va consta din două rezervoare cu o capacitate de 350 de metri cubi, iar de aici, prin cădere, urmează să alimenteze satele Cremenari, Bratia Deal, Dealul Mare, Bratia Vale, Cocoru, Valea Râului şi o parte din Galicea. Lucrările din cadrul acestui proiect se vor derula în baza HG 577, fiind plătite din fonduri guvernamentale. Potrivit primarului Năfliu, urmează apoi extinderea reţelei şi în alte trei sate, proiect declarat deja eligibil: „Spre finele lunii ianuarie a.c., administraţia locală din Galicea va depune la Ministerul Mediului şi proiectul tehnic pentru extinderea reţelei şi pentru celelalte sate ale comunei Galicea şi anume Teiu, Ostroveni şi restul satului Galicea care nu va fi acoperit în prima parte a lucrării pentru care deja a avut loc licitaţia. Cea de-a doua parte a lucrărilor de amenajare a reţelei de apă şi canalizare la nivelul comunei Galicea va avea o valoare de două milioane de euro. Aşadar, actuala administraţie publică din comuna Galicea are de gând să amenajeze o reţea modernă de alimentare cu apă în valoare (cumulată) de peste 5,5 milioane de euro. Proiectul, în valoare de două milioane de euro pentru satele Galicea, Teiu şi Ostroveni, deja, a fost declarat eligibil de Agenţia de Mediu, deoarece îndeplineşte absolut toate condiţiile pentru finanţare.”, a precizat primarul Năfliu.

Amarastiul adera la ADI Apa Valcea

Rebeca Dobre — Sun, 22 Jan 2012 23:21:52 +0000

• Reţeaua de apă şi canalizare pentru centrul comunei, printre primele finalizate în judeţ

Primarul localităţii Amărăşti, Gheorghe Drăghici, a reuşit, în ultimii ani, să implementeze unul dintre cele mai importante proiecte pentru localitate, fiind şi printre primele finanţate din judeţ, respectiv introducerea reţelei de apă şi canalizare în Amărăşti. Întrucât pentru a acoperi toată comuna este nevoie de două reţele separate, iar prima este aproape finalizată, primarul Drăghici are de gând să depună cât mai repede spre finanţare un proiect care să permită tuturor localnicilor să aibă acces la utilităţi. „Alimentarea cu apă şi canalizarea pe partea de centru a localităţii au fost deja realizate printr-un program integrat, în valoare de 2,5 milioane de euro, care cuprinde cinci acţiuni: alimentarea cu apă şi canalizare, asfaltarea unui drum pe o distanţă de un kilometru şi construirea unei grădiniţe şi o acţiune pe latura culturală, respectiv achiziţionarea de costume populare şi instalaţie de sonorizare pentru un ansamblu folcloric. Reţea de apă centralizată nu aveam până acum la Amărăşti. Mai existau doar amenajări individuale, dar apa nu este de calitate, are foarte mult calcar. Valoarea iniţială a fost de 2,5 milioane de euro, dar, după achiziţiile publice, a mai scăzut puţin. În prezent, proiectul este finalizat în proporţie de 95%. Grădiniţa este finalizată, drumul la fel, iar la partea de apă şi canalizare mai sunt de făcut finisările finale. S-au făcut deja analizele apei, pentru a se vedea cu ce substanţe trebuie tratată, iar în scurt timp se finalizează întregul proiect şi urmează să fie racordate gospodăriile. Proiectul a fost accesat pe fonduri externe, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 3.2.2., dar noi nu putem crea acel serviciu, de gestionare a reţelelor, pentru că este foarte greu de pus bazele unui asemenea serviciu acum, pentru că de la buget nu mai putem finanţa cu nici un leu, nu ne dă voie legea. Nu este vorba numai de angajaţi, ci trebuie multe alte lucruri, printre care şi utilaje cu care să se acţioneze. Am făcut deja cerere să aderăm la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară APA, am luat şi hotărâre de consiliu în acest sens şi urmează doar ca, atunci când au adunarea generală, să ia în discuţie şi cererea noastră. Iniţial, proiectul a fost făcut pe apă / canal pentru întreaga localitate, dar programul pe care a fost finanţat avea o grilă de punctaj şi cu cele două reţele acumulam un punctaj foarte mic şi trebuia să stăm la rând până să se finanţeze lucrarea. Am luat atunci măsura să reducem lungimea reţelei, prinzând doar artera principală din comună, unde sunt cei mai mulţi locuitori, dar am adăugat grădiniţa şi drumul, iar în acest fel a intrat la finanţare printre primele proiecte din judeţ.”, spune primarul Drăghici. Localitatea Amărăşti este dispusă în aşa fel încât, pentru acoperirea totală a acesteia, ar fi nevoie de două reţele de apă şi canalizare total separate. „O reţea de apă este poziţionată pe o singură parte a pârâului Pesceana, pe stânga, de la nord spre sud, dar acum am întocmit studiile de fezabilitate pentru o reţea de sine stătătoare, pe partea cealaltă a apei. De finanţat nu o putem face decât cu fonduri externe şi încercăm să depunem proiectul spre finanţare pe acelaşi program ca şi primul, iar, dacă nu va fi posibil, Asociaţia Apa a obţinut o finanţare mare şi ar putea intra şi localitatea noastră în aceasta. La prima reţea se finalizează lucrarea în maxim o lună, reţeaua stradală este aproape terminată şi imediat încep racordările populaţiei, dar pentru cealaltă reţea, în nici un caz, nu voi reuşi în acest mandat, poate în cel următor. Sunt mai mult decât satisfăcut de faptul că am reuşit să terminăm la timp una dintre cele mai importante lucrări din investiţiile pe care le-am făcut. În cel mai scurt timp, cei mai mulţi dintre locuitorii comunei Amărăşti vor beneficia de condiţii asemănătoare celor de la oraş în ceea ce priveşte reţeaua de apă şi canalizarea. Era important pentru localitatea noastră să-şi pună la punct aceste lucruri. Astăzi, putem spune că ne-am făcut datoria doar pentru unii dintre consăteni. Le promit, însă, şi celor care locuiesc la vest de râul Pesceana că, în scurt timp, şi ei vor fi beneficiarii proiectului nostru.”, spune primarul Drăghici.

Iluminat ecologic in Parcul Zavoi

Rebeca Dobre — Sun, 22 Jan 2012 23:19:21 +0000

Constantin Drăghici, primarul comunei Amărăşti, spune că, în curând, vor demara şi lucrările care vizează modernizarea Parcului Zăvoi. După finalizarea investiţiilor, zona de agrement situată în apropierea Primăriei comunei Amărăşti va avea alei pietonale, băncuţe, coşuri de gunoi şi locuri de joacă pentru copii. În plus, cetăţenii din localitate vor avea posibilitatea de a se odihni la umbra unui foişor şi de a admira podul ce va construit peste lacul din Zăvoi. „Iluminatul public din parc nu va fi asigurat de reţeaua electrică locală, ci de o serie de panouri fotovoltaice, pe care urmează să le construim. Parcul va fi împrejmuit cu gard viu. Acest lucru se cere în ghidul de finanţare, pentru că, de fapt, întreaga investiţie se bazează pe plantaţii de arbori şi gazon.”, a explicat Constantin Drăghici. Valoarea totală a investiţiei se ridică la aproximativ 500.000 de lei.

Alunecarile de teren, in curs de rezolvare

Rebeca Dobre — Fri, 20 Jan 2012 09:46:48 +0000

Printre obiectivele primarului se numără şi stoparea alunecărilor de teren, în acest sens realizând chiar şi un proiect care este în curs de implementare: „În 2004, comuna era răscolită de alunecările de teren. Pot să vă spun că prioritatea mea în calitate de primar a fost să rezolv această problemă, pentru că nu era asfaltat drumul, nu erau făcute consolidări la malurile pârâului, la case nici atât şi, de aceea, în aceşti şase ani am acţionat pe această linie. Am reuşit ca împreună cu cei de la Direcţia Apelor Olt Vâlcea să facem un proiect pentru regularizarea pârâului, pentru că, în general, pe malurile lui sunt aceste alunecări din cauza eroziunilor. Pe acest pârâu nu se mai lucrase de peste 50 de ani şi era necesar. Am făcut toate demersurile necesare, am fost chiar şi în audienţă la doamna Sulfina Barbu, în 2005, pe când dânsa era ministru şi mi-a aprobat proiectul respectiv. Şi la ora actuală, se lucrează la acest proiect. Mai avem încă cinci zone care sunt afectate grav de alunecări de teren, pe care sperăm să le rezolvăm cât mai repede cu putinţă.”, a concluzionat primarul localităţii Muereasca.

In 2004, comuna a ramas fara sediul primariei

Rebeca Dobre — Fri, 20 Jan 2012 09:35:03 +0000

Primarul localităţii Muereasca povesteşte că, la numai o săptămână după ce a ajuns în fotoliul de primar, a avut parte de o surpriză neplăcută, aceea de a rămâne fără clădirea în care îşi avea sediul primăria, aceasta fiind revendicată de vechii proprietari: „În 2004, când am ajuns primar, a doua săptămână, practic, am fost evacuaţi din clădirea unde funcţionam, pentru că exista o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind evacuarea sediului primăriei, deoarece acesta funcţiona într-o casă naţionalizată. A fost câştigată în instanţă de cei care au revendicat-o şi era normal să le revină, conform legii, aşa că am fost nevoit să îmi găsesc un alt spaţiu. Am cumpărat de la Federal Coop complexul de la Muereasca de Jos, l-am amenajat şi astăzi avem o primărie chiar modernă. După vizita domnului Tăriceanu chiar am obţinut fonduri suplimentare şi am putut face astfel o extindere a sediului primăriei, pentru că aveam nevoie şi de un garaj, deoarece reuşisem să iau o maşină a primăriei, să fac o magazie pentru situaţii de urgenţă pentru materialele şi ustensilele de care avem nevoie; am mai făcut două birouri şi un grup sanitar dotat cu tot ce este necesar pentru a avea şi noi o primărie cu care să ne mândrim. Eu consider să sediul primăriei este oglinda localităţii, acolo vine prima dată orice om care vrea să intre în legătură cu localitatea noastră şi nu cred că este omeneşte şi frumos să îl primeşti într-un spaţiu neadecvat.
Şi grădiniţa a fost retrocedată
Potrivit primarului Ungureanu, aceeaşi situaţie a întâlnit-o şi la Muereasca de Jos: „Grădiniţa a fost retrocedată către foştii proprietari, pentru că era în prelungirea sediului primăriei şi a trebuit să găsim alt spaţiu. Am cumpărat de la Banca Cooperatistă sediul acesteia, l-am transformat într-o grădiniţă dar, spre nenorocul nostru, aşa cum era construită, nu permitea decât o singură clasă şi grupuri sanitare. Copiii erau foarte mulţi, atât la grupa mică, dar şi la cea mare. Am obţinut o finanţare şi am făcut şi acolo o extindere şi, la ora actuală, avem două săli de clasă mari cu tot ceea ce este necesar pentru a ne ridica la standarde europene.”.

Modernizarea scolii generale, un proiect finalizat cu succes

Rebeca Dobre — Mon, 09 Jan 2012 15:45:14 +0000

Reabilitarea Şcolii Generale cu clasele I – VIII din localitatea Creţeni, dar şi modernizarea terenului de sport sunt două dintre proiectele realizate cu succes în comuna Creţeni. Clădirea şcolii a fost finalizată în anul 2010, valoarea lucrării fiind de 1,8 milioane de lei noi. „La Creţeni mai avem o singură şcoală generală, restul sunt primare. 300.000 de lei din fondurile necesare pentru reabilitarea şcolii am primit de la Consiliul Judeţean Vâlcea. Lucrarea a început în 2008, prin Ministerul Învăţământului şi Consiliul Judeţean.”, spune primarul Spârleanu. Tot în 2009 s-a finalizat baza sportivă de la şcoala principală din localitate, în valoare de 1,5 milioane de lei, tot cu sprijin de la Consiliul Judeţean Vâlcea. Pe Ion Spârleanu, primarul comunei Creţeni, fotbalul l-a adus, în primul rând, în prim-planul judeţului, astfel că fostul fotbalist şi-a pus în practică deja intenţia de reamenajare a terenului din localitate. „Este o bază sportivă cu teren sintetic, în incinta Şcolii cu clasele I – VIII. Inaugurarea s-a făcut chiar la începutul anului şcolar 2010 – 2011. În 2011 am început şi modernizarea bazei sportive, inclusiv a terenului de fotbal, prin Consiliul Judeţean, lucrare care este realizată pe jumătate şi se va finaliza la sfârşitul lunii august 2012. Vom avea un teren foarte bun, printre cele mai bune din judeţ. A durat mai mult, dar încet-încet vom reveni şi-n faţa lumii fotbalistice. Avem o echipă de fotbal bună, de nivel mediu, în Liga IV-a. Joacă, deocamdată, la Drăgăşani.”, a mai afirmat primarul. Este o investiţie care s-a realizat cu fonduri de la Banca Mondială şi Guvernul României. S-au înlocuit acoperişul, vechea tâmplărie cu una din PVC cu geam termopan, pardoselile şi instalaţia electrică, s-au efectuat zugrăveli interioare şi exterioare şi se introduce încălzirea centrală. Şcoala a fost racordată la sistemul de alimentare cu apă. După un start bun de sezon, AS Creţeni a coborât, încet-încet, în a doua jumătate a clasamentului. Primarul Ionel Spârleanu se teme ca echipa sa să nu înregistreze un regres şi mai mare în etapele următoare, astfel încât să intre în horă retrogradării. „Ştiu că ne aşteaptă meciurile în compania echipelor grele ale campionatului, dar sper că ne vom menţine pe linia de plutire. E bine că, în etapa trecută, toate echipele clasate pe ultimele şase locuri în clasament au pierdut, deoarece diferenţa noastră de puncte faţă de ele s-a menţinut. Nu mi-am propus să fac din Creţeni Las Vegas sau Monte Carlo, dar vreau să aduc oamenilor din această comună orice mijloc de informare, de modernism. Nu vreau să se mai facă diferenţe între sat şi oraş, mi-aş dori ca localnicii să beneficieze de toate avantajele unui trai urban. Am investit mult în aceste aspecte şi sunt mulţumit de rezultate. Avem una dintre cele mai frumoase şi moderne şcoli din judeţ. Beneficiem de un teren de fotbal cu gazon sintetic de ultimă generaţie, avem în plan modernizarea unui parc de distracţii atât pentru copii, dar şi pentru adulţi. Viaţa culturală este din ce în ce mai vie, la fel şi viaţa sportivă. Avem o echipă de fotbal cu care dorim să promovăm rapid până în Divizia C, pentru că şi stadionul va intra în modernizări.”, a mai spus alesul local din Creţeni.

Apa si canalizarea, prioritati pentru viitor la Creteni

Mihai Roman — Mon, 09 Jan 2012 15:42:05 +0000

Reabilitarea drumurilor, dar şi introducerea apei şi canalizării în localitate sunt, în opinia primarului comunei Creţeni, Ion Spârleanu, priorităţile administraţiei locale pentru viitorul apropiat. „Apa şi canalizarea sunt priorităţile noastre acum.”, afirmă cu tărie primarul. Pentru a atrage cât mai multe fonduri în localitate, Ion Spârleanu spune că a încercat să acceseze orice proiect posibil, inclusiv unul care prevedea modernizarea unor parcuri, deşi se declară împotriva distribuirii fondurilor europene în astfel de domenii, care în mediul rural nu sunt utile. „Eu sunt de acord şi cu parcurile, poate este nevoie de ele la Vâlcea, la Slatina, la Târgu Jiu, dar de ce nu ne dă voie nimeni să dezvoltăm o activitate economică pe lângă primării, unde să lucreze 100 – 200 de oameni? Mi s-a respins acel proiect, cu parcul, dar, sincer să fiu, nici nu aş fi vrut să se aprobe. Oamenii au nevoie aici de drumuri asfaltate şi de utilităţi, nu de parcuri.”, spune Ion Spârleanu. Primarul Ionel Spârleanu a apreciat că cele două investiţii, introducerea apei şi canalizării, sunt cele mai importante realizări ale sale din ultimii doi ani. „Canalizarea va fi introdusă din bani de la bugetul local şi Consiliul Judeţean. În viitorul apropiat, toată comuna Creţeni va avea canalizare, întrucât se pare că vom avea şi noi şanse să accesăm fonduri pe programe europene.”, a adăugat primarul Spârleanu. Asfaltarea pe 1,5 kilometri a drumului care leagă satul Creţeni de Striminoasa, cu fonduri de la bugetul local şi de la Consiliul Judeţean, îi va scuti pe cetăţeni să facă un ocol de 5 kilometri pentru a ajunge în zona centrală a comunei. „Un aspect important în dezvoltarea localităţii îl va avea şi modernizarea DJ 77A, dar şi DN 67B, care traversează frumoasa comună vâlceană. Este un proiect extraordinar pentru Creţeni şi sper să-l ducem la capăt. Nu este deloc puţin lucru să asfaltezi 1,5 kilometri de drum şi să canalizezi 17 kilometri. Pentru localitatea noastră va fi ceva benefic. Oamenii nu vor mai fi nevoiţi să ocolească atâţia kilometri pentru a ajunge dintr-un sat în altul, iar şoselele care ne traversează localitatea vor arăta mult mai bine. Nu ne este uşor, este o investiţie mare, dar trebuie să o ducem la bun sfârşit.”, ne-a declarat primarul localităţii.

Asfaltarea drumurilor, prioritate zero pentru Berislavesti

Rebeca Dobre — Mon, 26 Dec 2011 10:33:58 +0000

Prioritatea numărul unu pentru primarul localităţii Berislăveşti, Ion Buşagă, în perioada următoare este reabilitarea prin asfaltare a tuturor drumurilor din localitate. Până acum, acesta a încercat să bage drumurile din localitatea sa la finanţare în câteva proiecte care urmau să fie finanţate de la Ministerul Dezvoltării, dar a fost scos de pe lista „eligibilă” în ultimul moment, astfel încât proiectele rămân în aşteptare pentru perioada următoare. Cu toate acestea, primarul vâlcean nu se lasă bătut de câţiva „confraţi” mai norocoşi din sudul judeţului, ci promite că se va ocupa cu prioritate de această problemă în lunile următoare. „Avem 16 kilometri de drumuri care ar trebui asfaltate, asta fără să mă refer şi la uliţe, pentru că unele sunt atât de înguste încât nu le poţi asfalta. Dacă ar depinde de mine, mâine aş desfiinţa Regia de Drumuri, iar banii aceia i-aş da la primăriile respective, să întreţină drumurile. Eu am avut depuse şapte proiecte pe programul „10.000 de kilometri”, de la Ministerul Dezvoltării, toate au fost eligibile, dar, cu câteva zile înainte de selecţie, le-a tăiat peste noapte cineva de la minister pentru a le da anumitor primari din sudul judeţului, care nici măcar nu aveau studii de fezabilitate pentru aceste proiecte. Dacă ni se aprobau cele şapte proiecte pe care le făcusem, aveam asfalt în toată comuna.”, afirmă primarul Buşagă.

Drumul spre judeţul Argeş, inaugurat pe 22 decembrie

Una dintre cele mai importante realizări ale ultimilor ani este la Berislăveşti reabilitarea drumului 703 G, din satul Robaia, care făcea legătura dintre judeţul Vâlcea şi Argeş şi care fusese întrerupt de aproximativ şapte ani din cauza alunecărilor de teren. „În satul Robaia am făcut o ocolire acum trei ani, care ajungea pe un drum spre Argeş, pe drumul Bumbi, iar acum am reuşit să dăm drumul la circulaţie pe Drumul Judeţean 703 G. Aproape nimeni nu credea că se poate face această lucrare. Toate autorităţile au venit pe aici, dar niciodată nu am reuşit să găsim o soluţie bună. Anul acesta, m-am supărat, pentru că eu am permanent întâlniri cu cetăţenii, iar oamenii m-au întrebat ce se întâmplă cu acel drum şi le-am promis că se va face. S-a adus un podeţ din Polonia care s-a montat, s-a mutat, de fapt, un munte pentru a se face această cale de acces. Este o lucrare importantă, care se va inaugura joi, 22 decembrie. De şapte ani ne chinuim noi să facem legătura dintre Vâlcea şi Argeş.”, mai spune Ion Buşagă. Drumul fusese afectat pe o lungime de 200 de metri. Cu toate că primăria nu stă pe roze cu banii, s-a ajuns la concluzia că trebuia redeschis cumva, pentru că sunt foarte mulţi localnici care au terenuri înspre Argeş sau lucrează în localitatea vecină, Cepari, aflată la câţiva kilometri. Oamenii erau nevoiţi să-şi lase maşinile în zona în care drumul era întrerupt, traversau pe picioare zona respectivă şi, mai departe, erau preluaţi de alte maşini.

Canalizarea trebuie făcută înaintea drumurilor

Comuna Berislăveşti se confruntă în acest moment şi cu problema lipsei reţelei de canalizare, dar, în opinia primarului, aceasta ar trebui introdusă înainte de reţeaua de apă. „Singura problemă este canalizarea. Am avut program pe Măsura 3.2.2., dar acele proiecte sunt degeaba eligibile, fără finanţare. Acum sunt discuţii şi cred că, pe bună dreptate, sunt şi câteva adevăruri pe acolo. Eu vreau să fac această lucrare înaintea drumurilor. Dacă sunt convins 99% că obţin finanţare, consider că proiectul este ca şi făcut. Din păcate, nu ai voie să bagi în proiect decât drumurile pe care le aveai prinse în anul 2000. Eu trebuie să fac tot posibilul, în luna ianuarie, dacă mă anunţă că este finanţat proiectul, să bag măcar conducta şi căminele pentru canalizare înainte, pentru că lucrarea de asfaltare se face degeaba dacă ne apucăm şi o distrugem după aceea pentru canalizare. Vom vedea acum ce bani ne vin şi prin Apavil, mi-au promis că îmi dau şi mie vreo 15 miliarde, cu care sper să mă descurc. Eu aş vrea să introducem conducta şi căminele.”, mai afirmă Ion Buşagă. În schimb, locuitorii din Berislăveşti nu duc lipsă de apă potabilă. „Apă avem în toate satele, în afară de Robaia, unde Primăria Berislăveşti a construit două captări şi un bazin şi mai are de introdus conducta pe un singur kilometru. Nu există să nu avem apă: pe toate uliţele şi pe toate dealurile a ajuns apa la poartă, iar drumurile la fel, pe unde oamenii nu circulau niciodată decât cu calul şi căruţa acum circulă cu maşina mică.

Toate satele beneficiază de alimentare cu apă

Toate satele din comuna Berislăveşti beneficiază în prezent de alimentare cu apă. Ultimul proiect în acest sens a fost cel finanţat prin programul Phare 2006 – „Extinderea sistemului de alimentare cu apa în comună Berislăveşti”. Acest proiect a fost finalizat în octombrie 2010 şi a vizat extinderea sistemului de alimentare cu apă existent cu o reţea de distribuţie de 21 de kilometri, patru fronturi de captare, aducţiuni, trei rezervoare de înmagazinare de 100 metri cubi fiecare, trei staţii de clorinare, cămine de vizitare, vane de reducere a presiunii, vane de golire, cişmele stradale, hidranţi de incendiu etc. Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, este de 4.941.045 lei. Potrivit primarului, în afară de satul Robaia, care are aducţiune de apă proprie, unde mai trebuie lucrat, toate celelalte sate au alimentare cu apă. „În anul 2012 mai trebuie să trag o conductă principală la Robaia, pentru că ei aveau o conductă din alt bazin, care nu era în stare bună şi nu era potrivită ca dimensiune. A trebuit să facem alte captări şi bazine, pentru ca şi ei să beneficieze de apă, cum beneficiau şi ceilalţi localnici. Acum urmează să predăm reţeaua de apă la Apavil, pentru că noi nu am încasat până acum nici un leu de la cetăţeni pentru ea, dar plăteam 6 – 7000 de lei lunar, bani pe care nu îi încasam de nicăieri.”, spune primarul Buşagă.

Scoala din centrul comunei, modernizata prin Banca Mondiala

Rebeca Dobre — Mon, 26 Dec 2011 10:21:00 +0000

Şcoala din centrul localităţii Berislăveşti era singura care rămăsese nemodernizată în localitate. Săptămâna trecută, aceasta a intrat şi ea în reabilitare, cu fonduri de la Banca Mondială, timpul de execuţie fiind de un an. „Inspectoratul Şcolar a făcut licitaţia şi este foarte bine, pentru că în acest fel scăpăm noi de discuţii. Cofinanţarea pentru şcoală o asigur eu, ceea ce înseamnă o centrală termică, traseul de cablu de la stâlp până la şcoală şi aducţiunea de apă. Nici nu mi-am pus problema şi nici nu mi-o pin că nu aş putea să realizez acest obiectiv. Anul viitor se termină şcoala până termin eu mandatul, dacă este vorba de alegri în noiembrie.”, spune primarul. Copiii din centrul comunei vor învăţa în acest timp la şcoala Rădăcineşti unde le-au fost amenajate două săli de clasă, iar la şcoală vor fi transportaţi cu unul dintre cele două microbuze şcolare de care dispune localitatea în prezent.

Telegondola, un proiect fantezist pentru Olanesti

Mihai Roman — Mon, 12 Dec 2011 20:50:44 +0000

Primarul şi viceprimarul din Olăneşti nu se gândesc, în acest moment, să dezvolte proiecte fanteziste pentru localitate, de genul realizării unei telegondole, ci se concentrează pe lucrurile simple şi practice, cum ar fi străzile şi parcurile. „De proiecte de tip telegondolă, eu zâmbesc şi consider că, deocamdată, nu este cazul de aşa ceva.”, afirmă primarul. În opinia viceprimarului localităţii, Sorin Vasilache, staţiunii Băile Olăneşti i-ar mai trebui dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru a deveni cu adevărat modernă. „În următorii doi ani, vom realiza infrastructura rutieră.”, spune Vasilache, care conlucrează acum strâns cu primarul Ciucă, în cadrul alianţei USL. „Perioada imediat următoare, dacă voi ieşi primar, va fi direcţionată spre energie electrică şi spre agrement. Oamenii care vin la Olăneşti nu trebuie să-i gândim ca turişti-pacienţi, ci şi ca turişti care vor să vină aici şi să petreacă un sfârşit de săptămână sau un concediu. De cele mai multe ori avem turişti-bunici însoţiţi de nepoţi, iar dacă nepoţii nu găsesc şi ei un agrement aici, nu vor fi cei care peste câţiva ani vor veni ca turişti. Perioada următoare va fi îndreptată către agrement, însemnând construcţia de baze sportive, pentru a avea posibilitatea sportivii de a face cantonamente, săli de jocuri. Vom ajuta agenţii economici să-şi dezvolte propriile afaceri, ca să atragem împreună turişti. După 1 ianuarie, vom derula un nou proiect cu agenţii economici, pentru fluidizarea intenţiilor noastre şi pentru a ne pune de comun acord că toţi ne dorim un singur lucru: un număr mare de turişti în Olăneşti. Dacă lucrăm separat, noi pe de-o parte şi agenţii economici pe de altă parte, nu vom reuşi să atragem decât turişti pe diverse segmente ale vieţii. Dacă lucrăm însă unitar vom reuşi să atragem turişti diversificaţi ca vârstă, apoi diversificaţi ca preocupări, arie geografică, şi chiar şi turişti din afara ţării.”, mai afirmă primarul Ciucă.

Retrocedarile de teren, aproape finalizate in Bujoreni

Rebeca Dobre — Mon, 05 Dec 2011 13:46:40 +0000

La Bujoreni aproape s-au finalizat retrocedările de terenuri, iar cel mai mare scandal din zonă, pe terenurile Staţiunii de Cercetare Pomicolă, s-a reglat, în cele din urmă, în instanţă, dând câştig de cauză localnicilor din Bujoreni. Primarul localităţii este printre cei care se bucură de această reuşită, spre deosebire de alţii. „În primul rând, au fost probleme cu staţiunea. Din punctul nostru de vedere, la Bujoreni este cam încheiată acţiunea. Mai sunt mici neînţelegeri, litigii între cetăţeni în care suntem şi noi chemaţi ca parte în proces, dar, în rest, la Bujoreni s-a cam terminat problema fondului funciar. S-au făcut expertize tehnice şi sunt hotărâri judecătoreşti. Aşa cum au retrocedat Peleşul, Pelişorul şi alte minuni, este bine că li s-a dat teren şi amărâţilor de aici. Cetăţenii au câştigat. Eu sunt la o vârstă la care nu îmi permit să fac prostii indiferent ce ar fi, pentru că, în momentul în care ai favorizat pe cineva sau ai defavorizat pe altcineva, nu este în regulă. Sunt cei de pe partea stângă, care locuiesc de la staţiune încoace, care se uită peste gard că se fură de pe teritoriul lor. Şi lunca Oltului a fost retrocedată toată cetăţenilor, numai celor care s-au regăsit că au terenurile pe uscat. Au fost litigii, pentru că toată lumea încerca să scoată terenurile din baltă pe uscat. Minciuna are picioare scurte însă, indiferent ce ar fi. Pentru cei care au terenuri sub apă avem tabelul pentru despăgubiri.”, mai spune primarul Roşu. „În cele patru mandate de când sunt aici cunosc fiecare bucăţică de teren din toată comuna, inclusiv fondul forestier, deşi nu se poate fără să te conteste cineva, dar cunosc fiecare milimetru de suprafaţă de teren. Oamenii încearcă de multe ori să te inducă în eroare, dar, dacă le opreşti actele, îi baţi cu propriile lor arme. În campania din anul 2004, fostul viceprimar, contracandidatul meu, spunea că el nu va amâna oamenii, ci vor fi împroprietăriţi pe loc. A fost situaţia de aşa natură încât eu să fiu primar şi el vice. Îl puneam atunci să îi rezolve el, pe loc, şi nu putea. Greşelile se repară, dacă nu sunt intenţionate. Când s-a făcut o infracţiune atunci este grav. Când se face o greşeală se mai repară, dacă nu constată nimeni că este infracţiune.”, este de părere Alexandru Roşu. .

PSD, „în pat cu duşmanul… liberal”

Alianţa dintre PSD şi PNL încă scârţâie, la ora actuală, în comuna Bujoreni, deşi primarul Alexandru Roşu este de părere că ar trebui ca opoziţia să fie, în acest moment, unită împotriva democrat-liberalilor. „Dacă nu vor să meargă în alianţă se greşeşte enorm. Eu cred că sunt şi profitori care vor să iasă în faţă. Dacă eşti unit şi mergi în forţă, realizezi ce ţi-ai propus, dar, dacă mergi pe decimare, fiecare încearcă să meargă după ciolan şi nu iese nimic.”, este de părere primarul, care şi-ar dori cu sinceritate unirea cu liberalii, care au fost însă principalii săi oponenţi în campaniile electorale trecute. „Puterea lor s-a cam dus acum la Bujoreni, pentru că eu am un argument. În satele unde m-au combătut ei cel mai mult, acolo am investit, şi oamenii sunt acum de partea mea. Oamenii trebuie lămuriţi, pentru că acolo unde va începe canalizarea va fi mare deranj, mai ales în zona de şes, unde nu este cădere şi trebuie să mergi până la 4 – 500 de metri adâncime, dar cu înţelepciune le facem pe toate, iar îmbârligătorii din politică eu zic să-şi cam vadă de treabă. Eu niciodată nu am plecat urechea la bârfe, până nu m-am convins de un anumit lucru.”, mai spune Alexandru Roşu. Primarul este de părere că PDL va arunca cu bani în campania electorală şi acest fenomen nu poate fi combătut decât prin unitate şi comunicare. „Am făcut campanie pentru Geoană mai mult decât pentru mine, dar nu m-am întâlnit niciodată cu nici un pedelist pe drum. Ei numai noaptea acţionează, iar când au fost la alegeri votau toţi cu Băsescu, după ce le dăduseră pachete seara.”, mai dezvăluie primarul.

Bujoreni, comuna cu prea puţini handicapaţi

Reclamat de mai multe ori că ar avea de plătit prea multe ajutoare sociale şi că ar fi „aranjat” anumite dosare pentru persoane cu handicap, primarul localităţii Bujoreni, Alexandru Roşu, afirmă că în localitatea sa sunt, din contră, cele mai puţine ajutoare sociale de plătit. „A fost o reclamaţie, că la Bujoreni sunt ajutoare sociale multe. Când domnii scriau, eu aveam 11 ajutoare, iar acum mai am 9, dintre care sunt nişte femei bătrâne, un ţigan şi un rudar. Nu ştiu de unde îmi scoseseră ei 600 de handicapaţi aici, la Bujoreni, şi m-am trezit cu o comisie şi de la Bucureşti şi de la Craiova, de nu mai aveau loc pe uşă.”, afirmă cu zâmbetul pe buze primarul. „Le-am spus că nu este chiar aşa şi le-am arătat documentaţia. La ora aceea aveam 19 persoane cu indemnizaţie şi 21 cu carte de muncă. Au venit şi de la un post de televiziune să filmeze handicapaţii, dar s-au dus să filmeze unde nu trebuia, la nişte rudari care i-au luat cu bolovani. Le-am spus că trebuia înainte să stea de vorbă cu oamenii. În primul rând, ancheta socială pleacă de la mine cu obiecţiuni, pentru că mulţi au casă, familie, iar restul este treaba comisiei de expertiză medicală. Poate că sunt probleme şi pe acolo, dar nu cred, pentru că este severitate şi la ei. De exemplu, avem două cazuri cu HIV, deşi sunt bărbaţi în toată firea.”, spune primarul.

Averea primarului: o casă şi o maşină

În ciuda aşteptărilor, Alexandru Roşu nu este foarte satisfăcut de reuşitele sale pe plan personal, din punct de vedere al „aşa-ziselor” avantaje care survin o dată cu preluarea mandatului de primar. Acesta spune chiar că averea sa a scăzut apreciabil încă de la primul mandat. „De când sunt primar, am sărăcit. Înainte de a veni la primărie ţineam evidenţa contabilă la 22 de firme. Cum n-am mai putut să mă ocup de acestea s-au dus şi banii. În prezent, după patru mandate, averea mea constă într-o casă şi o maşină.”, declară primarul. „În afară de o maşină şi o casă nu ai nevoie. Cei care se lăcomesc tot într-o jumătate de pat dorm, tot într-o jumătate de cameră stau şi tot cu o lingură mănâncă, pentru că nu poţi să mănânci cu două că te îneci. Dacă nu ai frica de Dumnezeu, nu faci nimic, niciodată să nu te gândeşti că te îmbogăţeşti peste noapte şi să îţi iei căciula cât îţi stă bine pe cap, pentru că, dacă o iei mai mare, îşi cade peste ochi. Tata avea o vorbă: „Când te strigă cineva la poartă să te strige un prieten, nu unul care te anchetează”. Şi de nu le faci, tot te cârcotesc. Mie nu-mi mai trebuie nimic acum, am o fată care este la casa ei, băiatul este şi el căsătorit, la casa lui. Care sunt fraţi mulţi se ceartă pe avere, dar eu şi sora mea ne certăm care să ia, fiecare vrea să ia celălalt casa bătrânească de la Popeşti. Mai mult decât 10 – 15 ari de teren, să ai o grădină, nu îţi trebuie ruptură de oase, pentru că pământul nu produce. Acum câţiva ani, un inginer, prieten cu mine, avea în arendă zece hectare la Dăeşti. La un şpriţ ne-am hotărât noi, şase inşi, să devenim mari moşieri. Eram acolo un poliţist, trei consilieri locali şi unul neutru. Am luat şase hectare în dijmă de la el, să-i muncim pământul. Ne-am dus noi acolo cu tractoare, am arat, am discuit, am semănat, s-a făcut porumbul şi atunci au început să ne atace ţiganii de la Sâmbotin. Am plecat să păzim lanul noaptea, dar fâşâiau porumbii şi ne era frică să intrăm acolo, că ne dădeau ţiganii cu parul în cap. Noi strigam de pe margine, cu o ladă de bere pe lângă noi şi ne făceam calculul cât mai băgăm la bănicior să ne scoatem banii. Ne-am ţinut de terenuri 3 – 4 ani, dar când am văzut că în fiecare an creşteau preţurile tot mai mult şi pierderea era tot mai mare ne-am lăsat păgubaşi. Era mai mult plăcerea, dar mai bine cumpăram din târg, pentru că ce luam dintr-o parte puneam în alta.”, se confesează primarul.

Sediu nou pentru Primaria Malaia

Mihai Roman — Mon, 28 Nov 2011 09:16:27 +0000

Printre cele mai importante lucrări finalizate, în ultima perioadă, în comuna vâlceană Malaia se numără şi sediul primăriei din localitate, care a fost modernizat în întregime. Extinderea sediului vechi, dar şi reabilitarea şi modernizarea fostului spaţiu s-au făcut în aşa fel încât să fie incluse birouri şi grupuri sanitare, dar şi prin montarea şi darea în folosinţă a unei instalaţii pentru încălzirea centrală la sediul primăriei reabilitate. „În 2010 au începu lucrările, şi până în aprilie 2011 am făcut inaugurarea. O parte din finanţare a fost de la bugetul local, iar alta de la Consiliul Judeţean, cam jumătate. Am avut noi un miliard de la bugetul local, un miliard transfer de la pârtia de schi la care începusem să facem noi lucrările, sunt aproximativ 3 miliarde în total, din care jumătate am acoperit noi, iar jumătate Consiliul Judeţean.”, spune primarul localităţii, Sergiu Bogdan. A fost reabilitat, de asemenea, spaţiul în care funcţionează Căminul cultural din satul Sălişte şi unde este amplasat şi dispensarul medical. Pentru reabilitarea Căminului cultural din Sălişte s-au investit 1,2 miliarde de lei vechi, din care 500 de milioane au provenit de la Consiliul Judeţean, iar diferenţa a fost suportată din bugetul local.

Investiţii importante în infrastructură

Cele mai importante investiţii în infrastructura localităţii s-au făcut pentru construirea podului peste râul Lotru, în zona Şcolii Malaia (punctual Decindea), construirea podului peste Latoriţa, din zona Uzinei Ciunget (punctual Vătăşel), terminarea lucrărilor la podul din satul Sălişte şi la cel din satul Malaia (punctual Stadion), dar şi recepţionarea celor patru poduri, în octombrie 2010, care au fost finanţate de Guvernul României prin Ordonanţa de Guvern 7/2007. S-au acordat, de asemenea, 10.000 de lei pentru refacerea picturii la biserica din Sălişte şi 5000 de lei pentru reparaţii la biserica din satul Ciunget. Totodată, s-a construit o staţie de autobuz nouă în satul Malaia, s-au montat indicatoare moderne la intrarea şi ieşirea din comună, a fost reparat şi Monumental eroilor din satul Malaia, de la care începuseră să de dezlipească plăcile de marmură. A fost construit un trotuar pe o distanţă de aproximativ 100 de metri, lângă Şcoala Malaia, pentru a securiza, în primul rând, deplasarea elevilor către şi de la şcoală. În plus, s-a asfaltat strada Podul Şipotului de la DN 7A până la sediul primăriei, zonă care deserveşte poşta, căminul cultural, grădiniţa, dispensarul, brutăria şi primăria, dar asfaltări s-au mai făcut şi pe porţiuni din străzile Brătieni, Bisericii, Rudăreasa, dar s-a reparat în fiecare primăvară şi drumul judeţean Gura Latoriţei – Ciunget. Toate aceste lucrări finalizate au fost şi achitate, iar ca urmare a construirii podurilor în satul Malaia s-au amenajat şi drumurile de acces aferente. Au fost reparate drumuri forestiere (Rudăreasa şi Păiş), care au fost calamitate în urma inundaţiilor din anul 2007, care fac legătura cu păşunile persoanelor care deţin proprietăţi în zonele respective, dar au şi fost pietruite porţiuni din mai multe străzi: Brădet, Mocirle, Valea Satului, Morii, Pârâul Pleşeneştilor, Rudăreasa. Tot în această perioadă au fost montate 50 de lămpi pentru iluminat public în satele Sălişte, Malaia şi Ciunget şi au fost înlocuite becurile arse de pe străzi. În ultima perioadă, au fost reabilitate străzile Uzinei şi Pârâul Pleşeneştilor, din Malaia, iar proiectul pentru reabilitarea străzii Rudăreasa este în pregătire, fiind depus pe programul „10.000 de kilometri”, licitaţia fiind deja adjudecată. Drumul este momentan greu practicabil din cauza faptului că este folosit intens de maşinile şi troliile care cară lemne din respectivul sector forestier. Valoarea lucrării este de 3,5 milioane.

Puterea şi opoziţia colaborează foarte bine la Malaia

Malaia este una dintre puţinele comune din judeţ unde, indiferent de alianţele făcute la nivel judeţean sau naţional, pentru primarul şi viceprimarul în funcţie contează mai mult conlucrarea pentru binele localităţii. În acest sens, a existat, în ultimii ani, o colaborare foarte bună la nivelul conducerii administraţiei locale, pentru depunerea şi susţinerea proiectelor.

„Proiectul pentru apă şi canalizare pentru Sălişte şi Ciunget este depus. Nu se aprobă investiţia doar pentru canalizare. Când s-a susţinut proiectul, proiectantul nostru a mers pe preţurile standard, dar, ca să obţii un punctaj pe care îl impun ei acolo, totul rămâne şi la latitudinea factorului politic. S-au pus în discuţie să ajungă totalul sumei care era alocată, li s-a impus unor comune să renunţe, pentru că aveau sume prea mari de plătit şi ne-au invitat pe toţi care am depus proiectul să nu depăşim 70 de miliarde, pentru că se depăşea repartiţia care era pentru întregul judeţ Vâlcea. Dacă nu accesăm fondurile acelea, la anul trebuie să facem captarea din Şasa.”, spune primarul localităţii, social-democratul Sergiu Bogdan. Primarul are şi susţinere din partea PDL, dat fiind că viceprimarul localităţii, Gheorghe Vangu, este reprezentantul acestui partid şi care a făcut eforturi pentru a sprijini realizarea proiectelor locale. „Noi, pentru toate contractele pe care le aveam cu Guvernul, am primit finanţare 100%. Ne-au ajutat, singurele sume pe care le mai avem de recuperat sunt 27 de milioane pentru poduri, dar prin Hotărâre de Guvern, tot ce a fost sub 50 de milioane nu s-au mai dat. Am fost împreună cu primarul la Secretariatul General al Guvernului, am stat şi am făcut anticameră, pentru că noi reprezentăm o comunitate, nu o persoană. Problemele au apărut cu lucrările suplimentare la poduri şi i-am promis domnului preşedinte Cîlea că o rezolvăm noi. Am fost şi la consilierul primului-ministru Emil Boc de două ori, au venit şi pe teren şi au verificat dacă lucrările suplimentare se regăsesc pe teren, dacă nu sunt doar pe hârtie, şi acum aşteptăm să vedem ce se întâmplă.”, spune viceprimarul Vangu. În campania electorală viitoare, nici primarul şi nici viceprimarul nu plănuiesc atacuri sub centură, lucru pe care actualul viceprimar nu l-a practicat, de altfel, nici în campania trecută. „Mi-am luat un angajament pe care l-am respectat, chiar dacă s-a mai vorbit pe la spate. Pe mine nu mă mai încântă să fiu primar, din 2001 nu am avut concediu, dar acum am văzut ce bine este să fii liber. Am ajuns la concluzia că nu este nici o afacere primăria.”, afirmă viceprimarul PDL.

Apa şi canalizarea, probleme greu de rezolvat

În privinţa utilităţilor, problema care îi preocupă cel mai mult în această perioadă pe primarul şi viceprimarul de la Malaia constă în refacerea în întregime a captării de apă din satul Malaia, punctual „Valea satului”, dar s-au efectuat şi reparaţii la captarea din punctul „Valea Grotului” (Brădet), din satul Malaia. S-a extins, de asemenea, reţeaua de alimentare cu apă în punctul Izvor, sat Malaia, şi reţeaua de apă peste râul Lotru, în punctul Şcoală, cu trecere în punctul Decindea, lucrare dificilă, care s-a realizat cu subtraversarea asfaltului pe DN7 A şi apoi introducerea conductei pin podul construit. A fost organizată, de asemenea, sărbătoarea locală „Zilele Mălăii”, începând cu anul 2009, în prima sâmbătă şi duminică din luna septembrie, s-au organizat hore şi baluri în perioada sărbătorilor de iarnă, dar şi susţinerea concursului sportiv „Lovişteana”, organizat la Şcoala Malaia. „Încercăm ca, în perioada următoare, să mai găsim o sursă de apă, pentru ca, pe viitor, locuitorii să nu mai aibă probleme din acest punct de vedere. Pentru reţeaua de apă de la Ciunget am primit deja 200 de milioane de lei vechi, însă ne-ar fi necesară o sumă de patru ori mai mare. Fondurile ar trebui să ne fie alocate pe Legea 577, dar banii vin foarte greu.”, a precizat Sergiu Bogdan. Până acum, cam 60% din sat bea apă din captări proprii.

Corectarea torenţilor, o problemă de viitor

Printre proiectele de viitor care trebuie rezolvate urgent în localitate se numără şi corectarea torenţilor. Până acum, canalele de regularizare care străbat comuna Malaia au aparţinut Romsilva, dar trebuie ca aceştia să fie trecuţi în domeniul public al primăriei, pentru a putea fi corectaţi, pentru stoparea alunecărilor de teren. Atunci când plouă mai tare, este un veşnic pericol de inundaţii la Malaia. Colectoarele de apă nu fac faţă, torenţii rup drumurile comunale, iar comuna intră în izolare de lumea civilizată, aşa cum s-a întâmplat în 2004 şi 2006. Repararea lor prevede o investiţie majoră, probabil, pe fondurile Ministerului Mediului, numai că nu se poate apuca nimeni de lucrare, din moment ce administraţia publică locală este în proces cu Romsilva, pentru terenuri. Colectoarele sunt pe terenurile Regiei Naţionale a Pădurilor, iar primăria s-a luptat în instanţă să le preia câţiva ani buni. Extinderea reţelei de joasă tensiune în zonele intravilane, conform noului plan urbanistic general, este o altă prioritate pentru administraţia locală.

Trei firme vor să investească în microhidrocentrale

La Malaia urmează să se construiască, în perioada următoare, mai multe microhidrocentrale, trei firme fiind interesate de astfel de investiţii. „Vor apărea la noi câteva microhidrocentrale. Avem deja aprobate patru pe Păscoaia, în total fiind opt. Sunt vreo trei firme care vor să construiască. Prin microhidrocentrale se creează nişte locuri de muncă şi creşte şi potenţialul energetic al localităţii. Mai sunt tentative de parcuri eoliene şi din partea unor firme străine, dar şi de la unele româneşti. Au mai scris unii că vreau să fac sanatoriu TBC la Malaia, dar nu este sanatoriu, ci un complex de recuperare şi este privat, nu este gestionat de primărie. Terenul este cumpărat şi oricum este una dintre cele mai mari investiţii din zonă, care ajunge la 4 – 5 milioane de euro. Are prevăzute terenuri de sport, de tenis, piscine şi restaurante. Probabil că nu anul viitor, dar în 2013 va fi dat în funcţiune, cu siguranţă. Este una dintre investiţiile mari din localitate, de 4 – 5 milioane de euro, făcută de o persoană privată. Banii sunt ai lui, nu a accesat nici un fond, spune că nu are nevoie de împrumut.”, spune primarul Bogdan. Primăria Malaia a depus, încă din 2010, un proiect pe energie verde, care se află în plin proces de evaluare la Ministerul Mediului, iar Sergiu Bogdan are încredere că va reuşi, până la urmă, să obţină finanţare. În afara instituţiilor pe care vrea să le racordeze la sistemul de energie regenerabilă (şcoli, sediul primăriei), alesul local din Malaia şi-a propus să reducă astfel şi costurile la iluminatul public. „În acest moment, cheltuim aproximativ un miliard de lei vechi pe an pentru plata iluminatului public. Dacă am primi finanţarea pentru proiectul pe energie verde şi am reuşi să-l punem în aplicare la Malaia, atunci, cheltuielile s-ar reduce cu mai mult de jumătate.”, a afirmat primarul.

Toate proiectele primarului Toma s-au dus pe „apa sambetei”

Mihai Roman — Mon, 21 Nov 2011 09:25:44 +0000

Din cauza desfiinţării Consiliului Local

Din cauza desfiinţării Consiliului Local Laloşu, toate proiectele pe care primarul localităţii, Ion Toma, ar fi vrut să le vadă finanţate nu mai pot fi puse în aplicare. Acesta regretă, în principal, faptul că a pierdut proiectul de alimentare cu apă şi reabilitarea drumurilor comunale, deoarece infrastructura are destul de mult de suferit, dat fiind că localitatea se află la 120 de kilometri depărtare de Râmnicu Vâlcea. Localitatea este, de asemenea, foarte îmbătrânită. „Din cauza Consiliului Local am pierdut un proiect pe Măsura 322, canalizare şi drumuri locale, extindere de apă în satele Berbeşti şi Olteţani, care nu sunt racordate la sistemul de apă. De asemenea, am avut pentru Ţigănie un proiect pentru extinderea reţelei de apă, din care nu am reuşit decât să realizez din fonduri locale un singur kilometru de conductă, prin care am legat la apă peste 80 de familii de rromi. Pentru infrastructură, banii care mi s-au dat i-am pierdut. Comuna Laloşu are şapte kilometri de drumuri locale şi comunale, din care nu este nici un metru asfaltat. Am avut un proiect pentru modernizarea stadionului care mi-a fost respins, dar pentru şcoli nu mi s-a dat nici un lei, cu excepţia uneia, realizată cu fonduri europene, pentru care am obţinut bani în 2008 şi abia acum a intrat în execuţie şi este aproape de finalizare. Am în comună 370 de elevi şcolari şi preşcolari, am 80 de copii de etnie rromă, iar populaţia a crescut de când am ajuns eu primar. În anul 2000 era de 2230 de locuitori, iar acum este peste 3060 de locuitori. A crescut cu câteva sute de locuitori, am şi peste 300 de localnici care lucrează în Italia sau Spania şi au început să vină acasă.”, spune primarul comunei, Ion Toma. „Despre infrastructură pot spune că suntem la pământ, fiindcă toate drumurile săteşti sunt nepietruite, iar la Drumul Judeţean 644 nu s-au făcut reparaţii nici până în acest moment. Avem un drum comunal care scurta transportul elevilor cu 4 kilometri, dar pe care nu se poate circula. În localitatea Laloşu, problema cea mai mare este apa, dar aceasta s-a rezolvat parţial prin faptul că trei sate au fost racordate la reţea. Ca aşezare geografică, localitatea Laloşu se află mult mai aproape de Craiova decât de capitala judeţului.”, a adăugat acesta. Consilierii care se nu se întruniseră de câteva luni s-au reunit după ce prefectul a luat hotărârea de a cere în instanţă desfiinţarea acestuia, pentru a vota bugetul localităţii. La şedinţă au participat şase consilieri din 11, dar acest lucru nu schimbă faptul că hotărârea luată de aceştia nu mai are valabilitate dacă procesul este pierdut de primărie irevocabil.