Grădiniţă construită din temelii

Ca realizări până în anul 2011 ale administraţiei locale este şi construirea unei grădiniţe din temelii. Viceprimarul comunei susţine că era necesară construirea unei astfel de grădiniţe, pentru ca micuţii să aibă condiţiile necesare şi părinţii să stea liniştiţi când aceştia merg la grădiniţă: „Am construit de la zero o grădiniţă în satul Barza, care este funcţională în acest moment, are două grupe. Am încercat să o facem cu program prelungit, lucru care la acel moment nu a fost posibil, dar speram că, pe viitor, să se concretizeze. Ne mândrim cu această realizare, este o clădire într-adevăr modernă, de care cetăţenii Budeştiului aveau nevoie.”, a mai spus viceprimarul Vlădulescu.

Bază sportivă modernă

În urma recensământului a crescut numărul populaţiei
Până în momentul de faţă, nu au primit datele exacte ale recensământului, dar primarul Mirea susţine cu tărie că populaţia localităţii pe care o are în subordine a crescut: „Nu avem datele de la recensământ, nu se pot face publice momentan, dar se pare că populaţia localităţii depăşeşte 6.400 de locuitori. Vom vedea oficial când se vor da publicităţii datele reale. Comparativ cu alte localităţi, unde populaţia, în urma recensământului, a scăzut, la Budeşti, situaţia este una fericită, observându-se chiar o creştere.”, a precizat primarul Gheorghe Mirea.

A intrat în politică… din întâmplare

Primarul Gheorghe Mirea spune că majoritatea timpului îl dedică problemelor administrative, lăsând, de cele mai multe ori, pe locul doi familia sau alte preocupari. Cu toate că susţine că are o situaţia materială bună, primarul nu se consideră un om bogat. „La vârsta pe care o am, este normal să am o situaţie materială destul de bună. Nu pot să spun că sunt sărac, cum nimeni nu poate afirma că am avere. În plus, situaţia materială a familiei mele nu s-a modificat în perioada în care am ocupat funcţia de primar.”, declară acesta. În 2000 s-a alăturat PRM, la insistenţele fostului preşedinte al partidului, Nicolae Pătru, fiind numit preşedinte al organizaţiei locale. De aici până la funcţia de viceprimar şi apoi la fotoliul de primar nu au mai trebuit decât câţiva paşi: În acelaşi an am candidat la funcţia de primar, dar lipsa de experienţă mi-a adus doar funcţia de viceprimar. Nemulţumit de atitudinea conducerii PRM Vâlcea faţă de solicitările mele repetate, de a fi sprijinit în realizarea unor proiecte importante pentru comunitate, am cedat într-un final propunerii PNL de a candida la funcţia de primar, în 2004, din partea acestei formaţiuni politice.”, a afirmat primarul Mirea. În ziua în care şi-a depus candidatura a avut loc şi una dintre cele mai grele etape din viaţa sa. În urma unui sondaj realizat chiar de PSD – organizaţia din care făcea parte actualul viceprimar şi principalul său contracandidat – proaspătul liberal Gheorghe Mirea apărea ca favorit, cu aproximativ 60% din opţiunile electoratului. Popularitatea în rândul localnicilor i-a atras mai multe probleme decât satisfacţii, dat fiind că, în seara lansării candidaturii sale, autori necunoscuţi i-au incendiat casa. Gheorghe Mirea este convins şi acum că opozanţii săi politici din acea perioadă ar avea multe de spus în legătură cu incidentul în urma căruia şi-a pierdut locuinţa. În 2004 a câştigat alegerile, devenind primar din partea PNL. Gheorghe Mirea rămâne reticent în declaraţia cu privire la candidatură sa din 2012, afirmând că nu este prea sigur că îşi doreşte să mai candideze pentru fotoliul de primar.

Centru social în satul Ruda
Viceprimarul Vlădulescu a adăugat că, zilele acestea, primarul Gheorghe Mirea va iniţia procedura de licitare a lucrărilor privind amenajarea centrului social de la Ruda. Proiectul „Centru multifuncţional de servicii sociale Budeşti-Ruda, judeţul Vâlcea”, implementat de Primăria Budeşti, are o valoare totală de 1.896.476,42 lei, din care 1.279.530,24 lei reprezintă finanţarea nerambursabilă şi se adresează familiilor cu risc de abandon al copilului, copiilor străzii, copiilor de vârstă şcolară în risc de abandon şcolar sau cu dizabilităţi. Se va crea un centru multifuncţional de servicii sociale care să reunească un centru de zi pentru prevenirea abandonului şi instituţionalizarea copiilor proveniţi din familii în dificultate, a celor cu dizabilităţi şi a copiilor străzii, dar şi un centru de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii pentru prevenirea separării copilului de familia sa şi sprijinirea copiilor atunci când apar probleme în dezvoltarea acestora. Termenul de execuţie este noiembrie 2012, iar finanţarea este asigurată printr-un program european, ceea ce înseamnă că nu vom avea probleme cu banii necesari realizării investiţiei.”, a declarat viceprimarul Vlădulescu.

Primul aerodrom din Vâlcea va fi construit la Budeşti
Consiliul Local din comuna Budeşti a aprobat propunerea Prefecturii Vâlcea, de înfiinţare a unui aerodrom pentru avioane uşoare şi pentru SMURD pe teritoriul localităţii, în zona Barza.
„Ne dorim acest lucru, pentru că se întâmplă foarte multe la nivel de ţară şi, în plus, pe raza judeţului nu există aşa ceva. S-a luat deja o hotărâre şi urmează amenajarea unui astfel de aerodrom. Ne bucurăm că după şase luni de la emiterea hotărârii Prefecturii, localnicii au înţeles importanţa acestui fapt. Nu spun că nu au existat piedici, dar mare parte s-au datorat lipsei de comunicare, dar şi a unei rea-voinţe a unora, care trebuie să se pună contra, indiferent despre ce este vorba. În prezent, aerodromul va fi deservit de avioane uşoare, elicoptere, în special ale ISU.”, a precizat primarul Gheorghe Mirea. Viceprimarul Vlădulescu a ţinut să adauge: „Ne-am trezit că mai bine de 100 de familii din zonă nu erau de acord, pentru că li se spusese greşit, din păcate, cu răutate, că izlazul care are 60 de hectare va fi în întregime folosit pentru aeroport, iar animalele lor nu mai au unde să păşuneze. Trei luni am dus muncă de convingere cu fiecare om în parte pentru a le explica necesitatea şi importanţa unei asemenea investiţii. Pe lângă faptul că este un prim pas ca la Vâlcea să avem un aeroport care, probabil, pe viitor, va avea o altă dezvoltare, a trebuit să le spunem şi de investiţiile în infrastructură care urmează să se facă în zonă.”. Viitorul aerodrom se va construi în zona Barza, pe o suprafaţă de teren de aproximativ 6 hectare. Acesta este situat la 7 kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea şi va deservi cu prioritate avioanele utilitare şi elicopterele ISU, dar, potrivit prefectului de Vâlcea, Petre Ungureanu, el va putea fi folosit, pe viitor, o dată cu dezvoltarea acestuia, şi pentru alte tipuri de zboruri.

Pensiune agroturistică la Galicea
Localitatea Galicea se transformă, treptat, într-o comună care sfidează, de-a dreptul, standardele impuse de mediile urbane. Dacă, până acum, problema a fost tratată din prisma investiţiilor făcute de actuala administraţie locală, acum, este făcută aceeaşi remarcă şi din punctul de vedere al investiţiilor particulare ale cetăţenilor. De curând, s-a pus piatra de temelie a unei pensiuni private, ceea ce dovedeşte că Galicea are nu numai potenţial pentru agroturism, dar şi cetăţeni atraşi de această formă de a îmbina privilegiile unei afaceri cu cele oferite de mama natură din zona lor natală. Inaugurarea lucrărilor de construcţie a pensiunii agroturistice din satul Cocoru al comunei Galicea a avut loc în prima zi a lunii septembrie a anului 2011. Potrivit primarului, comuna Galicea a intrat deja în forţă în circuitul agroturistic al României, prin bunăvoinţa unor oameni de suflet de pe aceste meleaguri: „Este lucrul cel mai important de care o comunitate locală ca a noastră are nevoie, acela de a se redescoperi pe sine şi de a atrage în rândurile sale oameni cu iniţiativă şi puterea financiară necesară, aceştia constituindu-se în vectori de dezvoltare economică şi socială. Prin serviciile care se vor înfiinţa, cele de agricultură şi turism în sistem integrat, acestea vor aduce un plus de prosperitate în rândul comunităţii noastre, dar şi în conturile investitorilor privaţi care au îndrăzneala să-şi mai cheltuiască banii şi energiile în afaceri, în vremuri de criză. Această investiţie va fi un început de drum şi pentru alte persoane, care vor avea de învăţat că „se poate”, astfel vor renaşte motivarea şi determinarea de a se investi şi în zonele rurale, care sunt departe de poluarea şi zgomotul din aglomerările urbane. Viitorul investiţiilor în infrastructura turistică este agroturismul, având de partea sa un mediu curat, posibilitatea de a mânca sănătos şi de a-ţi petrece timpul liber în mijlocul naturii şi cât mai aproape de obiceiurile şi tradiţiile satului românesc. Comuna Galicea are ce oferi: o zonă curată, bogată în resurse pentru dezvoltarea producţiei agroalimentare şi a serviciilor, forţa de muncă cu un grad ridicat de calificare şi o infrastructură locală destul de bună. Aceste oportunităţi se mai completează cu o mare deschidere din partea autorităţilor administratei publice locale (Primăria şi Consiliul Local) către dezvoltarea acestei localităţi, toţi investitorii privaţi fiind bineveniţi şi sprijiniţi în demersurile acestora, atâta timp cât aceste demersuri sunt serioase, precise şi durabile. Atragerea de resurse financiare în localitate asigură dezvoltarea pe orizontală a economiei locale şi creează oportunităţi pentru ca şi administraţia să se dezvolte şi să producă servicii publice de calitate către cetăţenii noştri.”, a mai precizat primarul.

Un teren şi o echipă de fotbal, printre priorităţile primarului

Gheorghe Ciucă îşi doreşte ca Olăneştiul să aibă un teren şi o echipă de fotbal, dar şi străzi asfaltate şi curate. „Cel mai mult, în acest moment, îmi doresc să încep proiectele pe care le-am gândit: oricare dintre ele, toate îmi sunt dragi. Îmi doresc să treacă cetăţeanul pe străzi cu trotuare frumoase, să avem un parc frumos, cu o fântână arteziană, să spună că, într-adevăr, se vede ceva făcut pentru Olăneşti. Însă, dincolo de aceste proiecte, îmi doresc un teren şi o echipă de fotbal pentru Olăneşti”. În legătură cu proiectele „moştenite” de la fostul primar, Gheorghe Ciucă spune că au avut şi părţi bune. „Nu a finalizat mai nimic fostul primar. N-a avut ce finaliza, pentru că nu prea a început nimic. Singurul obiectiv mare pe care l-a început este proiectul de dezvoltare integrată a staţiunii Băile Olăneşti, proiect care are şi părţi negative, dar şi unele pozitive. Mă leg mai ales de părţile bune, de faptul că cele 3,3 milioane de euro au fost date în special pentru obiective făcute foarte bine. Mă refer la reabilitarea străzii Parângului (asfaltare, apă, canal, trotuare) care era cea mai deteriorată din Olăneşti, reabilitarea străzii Aleea Trandafirilor (asfaltare, apă, canal, trotuare), asfaltarea Aleei Izvoarelor şi reabilitarea cu pavele şi lampadare, parcare supraetajată – 200 de locuri – lângă Parcul Central, precum şi piscină acoperită cu apă sulfuroasă – lângă Parcul Central, care are câteva deficienţe care se pot regla în timp. Dar, dincolo de asta, acest proiect are obiective foarte bune pentru Olăneşti, este punctul central al forţei administrative. Fostul primar a început acest proiect, dar nu a finalizat nimic, nu a făcut nimic de la un capăt la altul. Nu are nici o lucrare despre care să spună că este finalizată de el. A pierdut toate oportunităţile în perioada în care existau cele mai multe în cazul finanţării cu fonduri externe, de preaderare.”, spune Gheorghe Ciucă. Acesta a reuşit până acum să asigure cofinanţarea proiectelor aflate în derulare. „Au existat perioade în care am avut o colaborare mai puţin bună cu diferite instituţii ale statului, colaborare care poate fi imputată oricărei părţi. În ultima parte a acestui an, colaborarea a fost foarte bună la nivelul tuturor instituţiilor statului: Prefectura, Consiliul Judeţean, Ministerul Dezvoltării, acolo unde proiectele mele sunt văzute prin prisma pur tehnică şi nu prin tratament politic.”, mai afirmă primarul Olăneştiului.

Proiecte de viitor pentru Băile Olăneşti

Sunt analizate, în această perioadă, şi câteva proiecte care ar urma să fie puse în practică în viitorul apropiat. Cel mai important dintre acestea este proiectul „Izvoarele de aur de la Băile Olăneşti” , proiect de promovare a staţiunii, care ar urma să cuprindă realizarea unui website de prezentare a staţiunii, editarea de pliante, ghiduri de prezentare, un DVD cu film de prezentare a staţiunii, panouri publicitare stradale pe Autostrada Soarelui şi Autostrada Bucureşti-Piteşti, dar şi acţiuni de participare la târguri de turism. Proiectul a fost estimat la aproximativ 250.000 de euro, din fonduri europene, pentru acesta fiind deja semnat contractul de finanţare la 27 iulie 2011. Proiectul este în implementare. Un alt proiect important vizează reabilitarea infrastructurii rutiere în staţiunea Băile Olăneşti şi cuprinde reabilitarea (asfaltare, apă, canal) a 23 de străzi din Băile Olăneşti (toate străzile din staţiune), crearea unui parc cu fântâni arteziene lângă Primăria Băile Olăneşti şi Liceul Iustinian Marina şi modernizarea parcului de lângă vechea poştă. Străzile care vor intra astfel în reabilitare prin intermediul acestui proiect sunt Forestierilor, Ponor, Pădurii, Înfrăţirii, Izlazului, Epureşti, Drumul Nou, Făgeţeni, Parângului (diferenţa), Horea, 1 Decembrie, Livadia, Libertăţii, Crângului, Victoriei, Merilor, Molidului, Bradului, A.I. Cuza, Carol Davilla, Mesteacănului, Băilor şi Salcâmilor. Valoarea proiectului este de 5 milioane de euro din fonduri europene – Regio – Axa 5.2. În acest caz a fost realizat proiectul tehnic, care a fost aprobat în septembrie 2011. Urmează semnarea contractului de finanţare (ianuarie – februarie 2012), licitaţia pentru execuţia lucrărilor (februarie – martie 2012) şi începerea lucrărilor (aprilie – mai 2012).

Blocul de locuinţe sociale, aproape finalizat

Proiectul privind construirea unui bloc de locuinţe sociale pe strada Băilor nr. 22 este aproape de finalizare, lucrările fiind efectuate deja în proporţie de 85%. Sunt construite astfel 32 de apartamente la intrarea în Băile Olăneşti, în valoare de 1,8 milioane de euro, sursa de finanţare fiind fondurile guvernamentale. La 15 noiembrie, la Bucureşti, s-a semnat la Ministerul Dezvoltării şi Turismului un act adiţional la contractul de finanţare prin care s-a mărit bugetul necesar realizării blocului în construcţie de locuinţe sociale. Suma alocată a fost de 3,4 milioane de lei, valabilă pentru acest an. „Suma de 3.400.288 de lei acoperă cheltuielile pentru finisările exterioare. Mai sunt necesari încă aproximativ un milion de lei pentru finalizarea obiectivului. Această sumă reprezintă restanţe la proiectul tehnic, asigurarea utilităţilor şi finisajele interioare. Blocul are apartamente cu două şi trei camere şi este destinat în special chiriaşilor evacuaţi din case naţionalizate şi tinerilor. La Olăneşti sunt înregistrate până în prezent peste 180 de cereri pentru locuinţe.

Cămin cultural renovat la Cheia

În acest an, a fost aprobată, de asemenea, reabilitarea Căminului Cultural Cheia, respectiv reabilitarea căminului şi dotări, valoarea proiectului fiind de 1,1 milioane de lei. Proiectul, finanţat cu fonduri guvernamentale, a fost aprobat în acest an şi urmează realizarea Proiectului Tehnic (decembrie 2011), licitaţia pentru execuţia lucrărilor (decembrie – 2011) şi începerea lucrărilor (martie – aprilie 2012). „Dezvoltarea infrastructurii de agrement în Băile Olăneşti” este un alt proiect important pentru administraţia locală care cuprinde realizarea unui centru de informare turistică, lângă restaurantul Cascada, trei piscine în aer liber cu apă sulfuroasă pe plaja 3 bis, spre izvorul 24, o bază de kinetoterapie, lângă izvorul 3 bis, un centru multifuncţional şi reabilitarea străzii Forestier, de la izvorul 3 bis până la izvorul 24. Valoarea proiectului este de 6 milioane de euro, din fonduri guvernamentale. Proiectul a fost aprobat în 2010 şi urmează primirea finanţării. Singurul proiect finalizat la Olăneşti este cel de dezvoltare integrată a staţiunii. În cadrul acestuia s-a realizat deja o bază de tratament ultramodernă în Parcul Central, cu bazin de apă sulfuroasă şi cabinete medicale, o parcare supraetajată de 200 de locuri, lângă Parcul Central, o piscină acoperită cu apă sulfuroasă, lângă Parcul Central, asfaltarea Aleii Izvoarelor şi reabilitarea cu pavele şi lampadare, reabilitarea străzii Parângului (asfaltare, apă, canal, trotuare) şi reabilitarea străzii Aleea Trandafirilor (asfaltare, apă, canal, trotuare). Valoarea totală a proiectului este de 3,3 milioane de euro, din fonduri Phare. Proiectul a fost finalizat în martie 2010. Alte proiecte aflate pe agenda primarului şi a viceprimarului din Olăneşti sunt realizarea unui drum de legătură între Băile Olăneşti şi comuna Muereasca (Mănăstirea Frăsiniei) şi dezvoltarea bazei sportive din satul Tisa.

Podul Îndrăgostiţilor, la Băile Olăneşti

Unul dintre proiectele menite să aducă un plus de atracţie pentru staţiunea Băile Olăneşti şi să transforme această localitate într-o zonă de atracţie pentru tineri este amenajarea unui „pod al îndrăgostiţilor”.  În perioada următoare continuă lucrările de estetizare a Parcului Central şi amenajarea unei pasarele pietonale peste râul Olăneşti, denumită „Podul Îndrăgostiţilor”. „Este o idee care mi-a venit atunci când lucram la proiectul reabilitării infrastructurii rutiere. În acel proiect avem prevăzute mai multe obiective, unul dintre acestea fiind şi amenajarea parcurilor. Într-o discuţie pe care am avut-o cu liderii sindicali, am ajuns la concluzia împreună că ar fi un lucru extraordinar dacă am face o punte care să unească cele două parcuri. Apoi, m-am gândit că această punte este pentru turişti şi ar fi interesant să îi dăm şi o semnificaţie sentimentală şi i-am propus proiectantului ca acest pod să se numească „Podul Îndrăgostiţilor”. Va fi realizat foarte frumos, artistic, pentru ca turiştii să aibă o amintire frumoasă de la Olăneşti. Chiar o să facă parte din obiectivele prioritare. Vrem să vină la noi şi tineri, deoarece aceştia aduc mai mulţi bani la bugetul local. „Podul Îndrăgostiţilor” va reprezenta o emblemă pentru staţiune, un punct de atracţie.

Gheorghe CIUCĂ:
„Există anumite zone din staţiune unde străzile nu sunt tocmai moderne, iar anumite porţiuni care fac legătura cu izvoarele, în special strada Forestierilor, trebuie neapărat reabilitate. De asemenea, ne lipsesc spaţiile de agrement, un centru sportiv, un centru de agrement polivalent care să extindă aria de selecţie a turiştilor. Olăneştiul nu trebuie să devină exclusiv o staţiune pentru pacienţi, aici trebuie să vină absolut toată lumea, atât copiii în vacanţe sau tinerii, pentru a-şi reîncărca bateriile, dar şi pensionarii şi cei care au anumite afecţiuni. Gândind o astfel de strategie, în viitorii zece ani, Olăneştiul va deveni de departe cea mai frumoasă şi mai căutată staţiune din ţară.”.

De ce să vizităm Olăneştiul

Băile Olăneşti este staţiunea cu cele mai multe izvoare din ţară (35 la număr) şi numeroase sonde cu apă sulfuroasă pentru băi. Apele izvoarelor din Olăneşti au fost medaliate cu aur la Expoziţia Internaţională de la Viena, datorită eficienţei lor în tratamentele medicale. Izvoarele locale au efecte superioare apelor din staţiuni climaterice europene cu renume. În urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a constatat că izvorul mineral nr. 24 egalează sau depăşeşte efectele apelor de la Contrexville, Karlsbad, Martingni, Viltel, Evian, Tahanon, pentru tratarea afecţiunilor renale. Izvorul mineral nr. 2 are acţiune egală ori superioară apelor minerale de la Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-Ies-Bains, Baden, Weisbaden, Achen, iar izvoarele minerale nr. 3 si nr. 9 au calităţi similare apelor minerale de la Ems si Eaux Bonnes. În plus, sursa minerala nr. 20 (folosită pentru băi) depăşeşte calităţile celor din Hall, Salies de Beaum, Bax, Eaux Bonnes. Apele izvoarelor din Olăneşti pot trata o gamă largă de afecţiuni, de la boli digestive, renale şi ale căilor urinare, afecţiuni cronice ale ficatului şi căilor biliare, afecţiuni respiratorii, metabolice şi de nutriţie, dermatologice şi afecţiuni alergice până la boli profesionale, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni asociate, endocrine, ginecologice cronice. Mediul înconjurător şi climatul permit urmarea unei cure de climatologie ce are ca rezultat calmarea, liniştirea şi eliberarea de stres. Staţiunea întruneşte condiţiile optime practicării diferitelor forme de turism : turism balnear, turism montan, agroturism, turism monahal, sportiv, de odihna şi relaxare. Se află astfel într-o zonă montană înconjurată de rezervaţii naturale deschise vizitatorilor, precum Rezervaţia de Tisa şi Rezervaţia naturală Stogu (în cadrul Parcului Naţional Buila-Vânturariţa), precum şi rezervaţia Rădiţa – Mânzu din Munţii Căpăţânii, rezervaţia Lacul Frumos din Mosoroasa şi Rezervaţia de Nuferi Albi şi Galbeni din Băile Olăneşti. Staţiunea se găseşte printre puţinele locuri din ţară unde se efectuează tratamente pentru desensibilizarea organismului la bolnavii cu diverse afecţiuni alergice, prin injecţii cu apă minerală sulfuroasă izotonă recoltată direct de la sursă.

• Procesul cu Prefectura va bloca activitatea Primăriei Laloşu

Cercetarea penală şi reţinerea pentru trei zile în arest a primarului comunei Laloşu, Ion Toma, este benefică pentru imaginea sa electorală, după cum afirmă acesta. Primarul spune că deşi la început i-a fost ruşine de localnici, considerând că a fost pus într-o situaţie jenantă, cercetarea sa penală a fost, până la urmă, benefică pentru popularitatea sa şi este convins de faptul că, în cazul în care la Laloşu se vor organiza alegeri, popularitatea sa îi va aduce un nou mandat fără prea multe bătăi de cap. „Am susţinerea locuitorilor care mă încurajează să candidez în continuare ca primar. Cred că aş avea mult peste 50%. Mi-au crescut şansele, după ce am fost implicat în acel scandal, cu DNA-ul, pentru că locuitorii au văzut că eu nu sunt omul care să mă abat de la lege. Sigur voi lua şapte consilieri, cel puţin pentru USL, dacă nu opt. Având majoritate în consiliu, cred că şi fondurile pentru investiţii vor fi mai multe în comuna Laloşu.”, crede primarul.

Primăria Laloşu a pierdut procesul cu prefectul

Procesul intentat de prefectul judeţului, Petre Ungureanu, în contencios administrativ pentru desfiinţarea Consiliului Local Laloşu este la un pas de a se finaliza. La Judecătoria Râmnicu Vâlcea, prefectul a câştigat „bătălia” cu administraţia locală de la Laloşu, în sensul că judecătorii i-au dat dreptate. Reprezentanţii Primăriei Laloşu mai au o singură speranţă de rezolvare a situaţiei şi de evitare a blocării definitive a activităţii, respectiv recursul pe care l-au formulat la Tribunalul Vâlcea. „Am vorbit cu doamna Avram de la Prefectură şi am întrebat-o ce fac acum: dacă vine hotărârea definitivă nu mai am ce face. Prefectul, probabil, va spune că este mai puţin de un an până la alegeri şi ne va bloca activitatea. Acum, nu mai am nici bani de salarii. Preşedintele Consiliului Judeţean ar putea să-mi dea bani pentru salarii acum, înainte de a veni hotărârea, pentru că apoi îmi dă degeaba. Am vorbit acolo, dar nu are bani să-mi dea. Noi am depăşit deja termenul în care puteam da salariile, dar putem să-i folosim imediat, dacă ni s-ar aloca. Dacă acum nu primesc nimic, după ce îmi vine hotărârea este prea târziu. Acum puteam lua şi noi salariile, să plătim şi handicapaţii două-trei luni şi poate se rezolvă problema, între timp. Profesorii i-am plătit deja luna aceasta. În cazul acesta ar trebui să ne raportăm la bugetul din anul precedent, dar nu mai putem face nici acest lucru. Dacă hotărârea devine irevocabilă, atunci nu vom mai avea buget şi nu vom mai putea plăti salariile. Consiliul Local a luat, în tot acest timp, doar patru hotărâri care privesc bugetul. Prefectura ar trebui să ia iniţiativa de a se organiza alegeri. Pe partea juridică ţinem de Prefectură. Noi încercăm şi ultima soluţie, să facem recurs, pentru că decizia nu a rămas irevocabilă, este doar definitivă.”, mai spune Ion Toma.
Din primăvara acestui an, administraţia comunei Laloşu funcţionează fără Consiliu Local, acesta fiind dizolvat la cererea primarului pentru neprezentarea la mai multe solicitări consecutive. Primarul Toma a rămas acum în Primărie atât fără Consiliu Local, dar şi fără viceprimar, după ce, în lunile trecute, a fost o confruntare dură între acesta şi prefect pentru că se dorea impunerea unui primar din partea PDL. În final, a fost ales fostul viceprimar liberal, dar nici acesta nu îşi mai poate exercita atribuţiile, după ce instanţa i-a dat câştig de cauză prefectului, alegând să blocheze complet activitatea Primăriei Laloşu.

Primarul spune că a economisit 20 de mii de lei la demolarea şcolii

Lista acuzaţiilor care i se aduc primarului comunei Laloşu, Ion Toma, este lungă şi cuprinde mai multe infracţiuni: abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, fals în înscrisuri sub formă privată, uz de fals şi determinarea la infracţiunea de fals şi fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Poliţiştii şi procurorii vâlceni au reţinut că şeful executivului local a realizat demolarea unei şcoli cu voluntari din comună, dar a făcut documente fictive, care să ateste faptul că demolarea s-a făcut de către o firmă, participantă la licitaţie, contra sumei de 600 milioane lei vechi. În apărarea sa, Ion Toma a declarat instanţei de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea: „Precizez că licitaţia publică constând în demolarea şcolii din Laloşu a fost executată în întregime de SC Isihia Impex SRL, iar documentele care au stat la baza lucrării au fost analizate de comisia constituită în Primăria Laloşu, din care eu n-am făcut parte. Demolarea a fost evaluată la 80.000 lei noi, dar eu, ca primar, dorind să fac o economie, am contractat lucrări cu 60.000 de lei, organizând licitaţie la care au participat trei firme”. Cât priveşte acuzaţia că primarul Toma l-ar fi determinat pe Constantin Pîlşoiu să modifice, prin ştersături, mai multe rubrici din registrul de intrări-ieşiri al corespondenţei Primăriei Laloşu şi înregistrarea documentelor falsificate, prin procedura de achiziţie, la o dată concomitentă demolării efective a şcolii de către salariaţii primăriei, răspunsul inculpatului este scurt şi la obiect: ,,Nu l-am determinat pe administratorul primăriei să opereze ştersături şi modificări în registrul de intrări-ieşiri şi nu pot oferi explicaţii cu privire la ele”. Implicarea politică apare abia când, în faţa magistraţilor din Râmnic, primarul este audiat. Primul care aruncă subiectul pe piaţă este chiar avocatul lui Ion Toma, care are o pledoarie uluitoare. „Inculpatul, fiind membru PSD, se hărţuieşte în continuare cu membrii PDL, fiind chiar boicotat în Consiliul Local de reprezentanţii PSD, atât el, cât şi lucrările iniţiate, opinând că dacă se munceşte, se greşeşte, iar dacă nu se munceşte, se fură. Inculpatul a muncit şi a greşit. El nu a vrut decât să primească trei oferte şi să dea banii la lucrări”. Ion Toma a fost eliberat la data de 4 iulie, instanţa impunându-i însă câteva condiţii. Primarul era obligat astfel să se prezinte la poliţie sau instanţă ori de câte ori era chemat, să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţare, să nu părăsească localitatea de domiciliu şi să nu deţină sau să foloseaască arme de foc. „Totul a fost o înscenare. Mi s-a înscenat că aş fi luat eu banii de la demolarea şcolii şi că aş fi demolat acea şcoală cu salariaţii primăriei. În primul rând, era vorba de sute de tone de moloz, pe care fără utilaje nu aveai cum să-l transporţi. Eu nu am angajaţi la primărie, nici la Legea 416, pe care să-i fi pus la muncă. Banii i-a luat firma respectivă. Dacă mă mai ţineau arestat câteva zile nu avea cine să se ocupe de primărie.”, spunea Toma imediat după eliberare.

Toma: „Prefectul vrea desfiinţarea comunei”

Soluţia magistraţilor din Râmnic a fost atacată de apărătorul primarului Toma, iar câteva zile mai târziu, inculpatul era adus în faţa magistraţilor de la Tribunalul Vâlcea. Aici, depoziţia a fost mult mai dură. „În urmă cu circa un an şi jumătate, am fost chemat de prefectul judeţului şi în prezenţa vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Bulacu, mi s-a cerut să convoc o şedinţă a Consiliului Local şi să schimb viceprimarul, aşa încât să fie ales unul dintre consilierii PDL. De asemenea, mi s-a cerut să o pun în posesie pe Pomaru Margareta, soacra consilierului Dicu Constantin. Ajuns în comună, am consultat inginerul, care mi-a precizat că nu se poate face acea punere în posesie, fiindcă respectiva nu apare cu nici un act şi nici în registru, cu drepturi asupra terenului respectiv. De asemenea, respectivul consilier şi-a construit şi un atelier pe terenul primăriei. La scurt timp, a venit un consilier al prefectului, pe nume Iordache Mihai, care mi-a pus în vedere că prefectul cere insistent să se facă acea punere în posesie, că dacă nu, el va fi demis, iar eu dat pe mâna organelor de anchetă. Am semnat un proces-verbal de punere în posesie, pe care l-am dus la prefect. Cât priveşte şedinţa Consiliului Local, în prezenţa consilierilor judeţeni PDL şi a juriştilor Consiliului Judeţean, precum şi a presei, s-a votat viceprimarul, dar până la urmă a fost ales tot fostul viceprimar, care a rămas astfel în funcţie, iar eu am fost chemat din nou de prefect şi mi s-a pus în vedere că el conduce judeţul şi nu preşedintele Consiliului Judeţean. Apoi, circa o lună şi jumătate au venit toate organele de control din judeţ, dar n-au găsit nimic”. Finalul declaraţiei este şi el năucitor: „Consider că acestea sunt urmările faptului că nu am respectat ordinele prefectului”. Prefectul Petre Ungureanu a negat atunci orice implicare sau trafic de influenţă. „Pe mine nu mă frământă faptul că domnul Toma a fost arestat sau eliberat, pentru că mi-e milă de orice om aflat în această situaţie. Pe mine altceva mă uimeşte: că un astfel de om a ajuns primar, nu o dată, ci de mai multe ori. I-am spus deseori: dacă aş putea să te suspend, aş face-o, pentru că te-aş scăpa de închisoare. Nu ştiu dacă va înţelege, pentru că el are nişte probleme şi trebuie să-ţi fie milă de el. Ion Toma este unul dintre primarii care mă sună zilnic să mă întrebe câte ceva. Că nu ţine cont de sfatul meu este altceva! Spuneţi că m-a acuzat direct, dar el chiar la două-trei ore de la eliberare m-a sunat să-mi mulţumească pentru faptul că m-am purtat elegant cât a fost arestat. Aceste declaraţii aparţin unui om încolţit, care nu ştie pe ce lume trăieşte. Neg orice acuzaţie! Acum s-a întors la primărie, pentru că nici n-am mai putut emite ordinul de schimbare din funcţie, că a fost eliberat. Va face în continuare ce ştie mai bine: numai prostii.”, a precizat Ungureanu. La rândul său, vicepreşedintele Romulus Bulacu l-a luat pe „nu” în braţe. ,,Nu ştiu despre ce vorbiţi. Nu-mi aduc aminte nimic, nu cunosc aceste aspecte şi nu cred că aş fi putut să discut eu cu un primar PSD, cu atât mai mult cu cât la nivelul comunei Laloşu este cunoscută lupta dintre PDL şi PSD”.

Dosar cu cântec

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea l-au trimis în judecată pe primarul comunei Laloşu, Ion Toma, pentru mai multe infracţiuni grave, respectiv abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea pentru sine a unui avantaj patrimonial, fals intelectual, uz de fals, instigare la fals material în înscrisuri oficiale, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate săvârşite în realizarea scopului şi pentru ascunderea infracţiunii de abuz în serviciu. Alături de Ion Toma a mai fost trimis în judecată şi Emil Chiriac, administrator legal la SC Isihia Impex SRL Perişor, judeţul Dolj, pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea unui avantaj patrimonial, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual şi uz de fals, săvârşite în realizarea scopului şi pentru ascunderea infracţiunii de abuz în serviciu. Rechizitoiul a fost întocmit la data de 29 august, iar procurorii au dispus, cu aceeaşi ocazie, scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea sancţiunii administrative a amenzii faţă de învinuiţii Constantin Ady Pîlşoiu, pentru comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, şi Doinel Vlaicu, pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Uite alegerile, nu sunt alegerile

Conform legislaţiei în vigoare, care reglementează organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, dacă un consiliu local nu se întruneşte consecutiv, timp de două luni, deşi a fost convocat, prefectul poate cere dizolvarea lui. Acest lucru s-a întâmplat şi în cazul Consiliului Local al comunei Laloşu care, de patru luni, nu s-a mai întrunit la şedinţele convocate. Din această cauză, Consiliul Local Laloşu nu a mai adoptat nici un proiect de hotărâre, iar bugetul pe 2011 nu a fost aprobat la timp. De suferit au avut angajaţii din primărie, care nu şi-au mai luat salariile din noiembrie, anul trecut. Primarul comunei Laloşu, Ion Toma, dă vina pe consilierii locali PDL, din cauza cărora s-ar fi ajuns în această situaţie. În dosarul în care s-a iniţiat dizolvarea Consiliului Local Laloşu, Prefectura a avut câştig de cauză la prima instanţă. Petre Ungureanu nu este încântat de ideea unor alegeri parţiale pentru Consiliul Local, dar consideră că este o muncă necesară pentru soluţionarea problemei create în comună. „Am primit o veste bună sau proastă. Depinde cum o vedem. Mă refer la faptul că a fost admisă acţiunea Instituţiei Prefectului la Tribunalul Vâlcea, în ceea ce priveşte constatarea dizolvării Consiliului Local de la Laloşu, şi, chiar dacă nu mi-aş fi dorit să avem alegeri acum, dacă nu va fi recurs şi dacă nu va fi respinsă acţiunea mea, drept urmare a posibilului recurs, la Laloşu vor fi organizate alegeri parţiale pentru un nou Consiliu Local. Deocamdată, nimic nu este sigur. În cazul în care se va face recurs, vom aştepta soluţionarea acestui caz din partea Curţii de Apel Piteşti.”, a menţionat prefectul de Vâlcea, Petre Ungureanu. Prefecul nu ar fi dorit alegeri anticipate la Laloşu, motivând că nu se organizează alegeri cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului, dar este posibil să fie nevoit să organizeze măcar alegeri anticipate parţiale. „Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios administrativ a rămas definitivă şi irevocabilă. Ca urmare a acestei situaţii, şi consilierul care a fost ales viceprimar nu mai poate exercita aceste atribuţii, pentru că exercitarea mandatului a încetat o dată cu încetarea mandatului Consiliului Local, ca urmare a dizolvării de drept a acestuia.”, a explicat prefectul Ungureanu.

Şcoala şi Căminul cultural, revendicat de obşte

Fostul preşedinte al obştii respective ajunsese chiar să revendice în instanţă căminul cultural şi şcoala din localitate, pe motiv că obştea donase o parte din lemnul necesar acestor construcţii. „Nu este posibil să vii cu acte din anii 1600 – 1700, după ce ai încheiat un proces – verbal de bună vecinătate, pe care l-au depus toate obştile la Direcţia Silvică, după care s-a trezit că nu este bine şi că nu ar fi semnătura lor acolo. Acum am obţinut titluri de proprietate pentru terenurile respective şi sperăm să nu mai fie probleme. Şi eu, ca primar am fost chemat în judecată de Obştea de la Robeşti privind şcoala şi căminul cultural Robeşti. Aşa se proceda la timpul respectiv, totul se făcea cu muncă comunitară, dar nu este posibil să vii la Primăria Câineni cu un proces verbal în care obştea s-a obligat să dea lemnul necesar pentru şcoală sau căminul cultural, iar după 50 de ani să vii să spui că este a ta. Eu am dovedit că am acel mijloc fix în domeniul public şi sunt obligat să-l administrez. Şi eu am fost preşedinte 17 ani la o obşte, dar nu mi-a trecut prin cap să revendic şcoala şi căminul cultural”, mai spune primarul de la Câineni. Ion Nicolae a fost preşedinte la Obştea de Moşneni Câinenii Mari dar, din vara lui 2008, de când a fost ales primar şi-a dat demisia şi afirmă că nu încearcă să influenţeze în vreun fel activitatea celor patru obşti care funcţionează în comună. „Nu mai deţin nici o funcţie la obştea respectivă. În comuna Câineni avem patru obşti de moşneni: Câinenii Mari, Câinenii Mici, Robeşti şi Grebleşti, care sunt separate, dar obştile au statutul lor separat după care se ghidează. În legislatura trecută era o mare problemă pentru că obştile de moşneni nu au avut acte de proprietate pentru păşuni şi izlaz, dar acum s-a reuşit să obţinem titluri de proprietate împreună cu preşedinţii de obşti. Acum s-au intabulat terenurile la cadastru şi s-au rezolvat problemele. Un primar nu trebuie să încerce să bage una sau alta dintre obşti sub puterea lor, pentru că o obşte înseamnă o comunitate anume, iar dacă te pui rău cu le constaţi că sunt exact alegătorii din comună”, mai afirmă Ion Nicolae.