Prima ediţie a concursului de critică muzicală „Cella Delavrancea”, dedicat împlinirii a două decenii de la dispariţia celebrei artiste, şi-a desemnat câştigătorii, în ziua de 16 la Biblioteca Judeţeană din Râmnicu Vâlcea. Festivalul – concurs se adresează tinerilor critici muzicali, studenţi şi masteranzi din instituţiile de profil. Concurenţii au fost prezenţi pe toată durata Festivalului „Tinere Talente”, ediţia XXXII şi au redactat cronici muzicale pentru fiecare eveniment prevăzut în regulamentul concursului. În cadrul evenimentului a fost lansată cartea „Franz Liszt” de Lavinia Coman.
Premiul I, la prima ediţie a concursului de critică muzicală „Cella Delavrancea”, a fost câştigat de tânărul George Rizea, student în anul II – Muzicologie, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti; Premiul II (ex equo): – Andreea luliana Macoveanu – student, anul I – Ped. Muzicală, Universitatea Transilvania Braşov; – Paula Sandor – student, anul II – Muzicologie, Academia de muzică „Gh. Dima” Cluj-Napoca; Premiul III (ex aequo): – Andreea Voicu – student, anul II – Interpretare muzicală
Universitatea Transilvania Braşov; – Ludmila Spincean – student, anul III – Muzicologie, Academia de muzică „Gh. Dima” Cluj-Napoca.
Premiul special a fost acordat tinerei Alice Tacu – masterand, anul I – Sinteză muzicologică, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
Juriul concursului a fost compus din Prof. univ. dr. Lavinia Coman, Prof. univ. dr. Carmen Stoianov şi Conf. univ. dr. Petruţa Măniuţ. Organizatorii primei ediţii a concursului au fost Asociaţia Culturală “Irina Şaţchi”, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Vâlcea şi Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea.
„Puţini ştiu că Cella, fiica cea mare a cunoscutului scriitor Barbu Ştefănescu Delavrancea, a fost primul artist român care a participat, printr-un concert de gală, la sărbătorirea propriului Centenar, la Ateneul Român, în anul 1987. Legendara pianistă s-a stins din viaţă la vârsta de 104 ani, la 9 august 1991, şi a fost înmormântată în Cimitirul Bellu. Scrisorile Cellei Delavrancea către soţul său, diplomatul Filip Lahovari, din perioada dintre 1926 şi 1940, care au “zăcut” mult timp în beciurile Securităţii, ne amintesc de legătura ei cu ţinutul Vâlcii, pe care l-a îndrăgit atât de mult. Redactate în limba franceză, epistolele au fost trimise, în majoritate, de la Slăviteşti, unde se afla moşia familiei Lahovari şi unde Cella Delavrancea se simţea ca o castelană. Aici au venit cele mai mari personalităţi artistice şi culturale ale perioadei interbelice. Din păcate nu se mai păstrează nimic din acel loc mirific descris în amintita corespondenţă. În urmă cu un deceniu, încă se mai vedeau ruinele măreţului conac al Lahovăreştilor. La casa din Bucureşti, pe strada Mihai Eminescu nr. 151, de mai mulţi ani, fiinţează un restaurant chinezesc unde, nici măcar o placă memorială nu aminteşte că în acel imobil a trăit cea despre care Ion Luca Caragiale spunea că este „un copil minune care domesticeşte un monstru sălbatic: Arta”, a declarat directorul Florin Epure, prezent la festivitatea de premiere a concurenţilor.