În localitatea Drăgoeşti, viaţa culturală se va dezvolta, şi asta pentru că lucrările de reabilitare a singurului cămin cultural de pe raza localităţii sunt pe ultima sută de metri. Alesul PNL susţine că edificiul a intrat într-un amplu proiect de reabilitare şi modernizare, care se va finaliza pe parcursul acestui an, cu fonduri alocate din bugetul local: „Când am văzut că am aprobare pentru dotarea căminului cu bani europeni şi eu am o paragină de clădire, am decis să fac ceva pentru această locaţie, iar astăzi mai avem de reabilitat numai exteriorul. Însă, când am vrut să văd care este situaţia, am descoperit că, în ultimii 7 ani se retrocedase tot terenul. Nici măcar aleea de acces nu mai era în proprietatea primăriei. Astfel, am fost nevoit să intrăm oarecum la limita legii şi am reuşit să împrejmuim terenul. Am refăcut căminul integral şi l-am dotat, iar la exterior mai avem de finalizat doar zugrăveala. Vom mai realiza şi un grup sanitar în interior. Clădirea are, în schimb geamuri termopan, iar interiorul este reabilitat. Totul a fost făcut cu bani numai din bugetul local. Este singurul cămin cultural din localitate pe care l-am folosit la deschiderea anului şcolar”, declară primarul.
Accesul către cămin se face pe o potecă
Situaţia căminului cultural din centrul comunei Drăgoeşti nu este una tocmai plăcută pentru comunitate, după ce fostul primar a decis retrocedarea terenului din faţa clădirii. Aşa s-a ajuns ca urmaşii foştilor boieri să intre în posesia curţii căminului cultural. Administraţia locală a fost nevoită, astfel, să se mulţumească doar cu o alee de numai doi metri lăţime şi cu clădirea căminului. „Mă doare faptul că terenul din faţa căminului a fost dat de fosta administraţie proprietarilor. Este singurul cămin cultural pe care îl avem în localitate, şi pentru care am reuşit să am acum o cale de acces de numai doi metri. La vremea respectivă puteam să folosim dreptul de preemţiune, să cumpăram terenul sau îi dădeam în altă parte, pentru că era o instituţie publică. Proprietarul a mers cu discuţia mai departe, pentru că dorea să cumpere inclusiv clădirea. Am oprit demersurile, pentru că şi pământul de sub clădire era în proprietatea cetăţeanului respectiv, iar acum nu mai avem decât o alee de acces şi clădirea căminului. Am rămas stupefiat când am preluat funcţia, pentru că acelaşi lucru s-a făcut şi cu terenul de la moară, dar şi de la brutăria satului”, a mai declarat primarul Gheorghe Melente.
Asfaltarea drumurilor comunale, în atenţia primarului
Gheorghe Melente declară că, lucrând în localitate la proiecte mari, cu fonduri europene, şi reuşind să rezolve în proporţie de 80 la sută problemele localităţii a am realizat că satul Boncani rămâne descoperit: „Aici era un drum foarte rău, cu serpentine ca pe Dealul Negru, unde avem peste 300 de gospodării. Calea de acces a fost asfaltată integral, pe o lungime de 4 kilometri. Astăzi, drumurile din satul Boncani sunt asfaltate 100%, cu fonduri guvernamentale şi locale. În această zonă s-au construit cinci poduri şi 300 de metri de şanţuri betonate. Zona are inclusiv reţea de apă, introdusă cu mulţi ani în urmă”, este de părere Melente. În atenţia primarului, la capitolul asfaltări, a intrat inclusiv modernizarea drumurile de tarla, adică peste 50 de kilometri: „ Pe drumurile de tarla nimeni nu a intervenit, de peste 30 de ani. În situaţia aceasta, am început să fac profilarea şi balastarea lor, astfel că, în prezent, se poate circula fără probleme pe acolo. Fiind aproape de cetăţean noi, ca şi administraţie locală, am început să înţelegem problemele oamenilor.”, declară primarul. La cerea comunităţii, Melenete spune că a avut onoarea ca, în 2013, să participe la sfinţirea bisericii din satul Geamăna, o biserică nou construită, numai cu sprijinul cetăţenilor. Pentru comunitatea de acolo, primarul a reuşit să asfalteze până la uşa bisericii un drum comunal, pe o lungime de 2 kilometri.
Asociere cu trei comune din Olt, pentru accesarea de proiecte europene
Tot la capitolul asfaltări, primarul spune că în zona primăriei sunt opt străzi care, însumate, au aproximativ patru kilometri, pentru care a decis întocmirea unui proiect pentru asfaltare. Pentru asfaltarea lor, primarul Melente a bătut însă palma cu alte trei localităţi vecine, din judeţul Olt, pentru înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, în vederea accesării fondurilor europene, în exerciţiul bugetar 2014-2020. În felul acesta se vor putea dezvolta uniform toate cele patru localităţi: „Am făcut o asociere cu localităţile Dobroteasa, Vitomireşti şi Sâmbureşti, din judeţul Olt, pentru accesarea de proiecte europene. Toţi primarii avem experienţa fondurilor europene. Pentru că avem doar 2.000 de locuitori, pentru a accesa proiecte europene trebuie să avem o populaţie mai mare, şi punctăm fiecare ce proiecte ne interesează, astfel încât să avem o dezvoltare uniformă. Intenţia noastră este să modernizăm drumurile comunale care leagă localităţile între ele. Localitatea Drăgoeşti are aproximativ 30 de kilometri de drumuri comunale, din care am reuşit să asfaltăm peste 15 kilometri, dar mai avem încă pe atât. Restul sunt, marea majoritate, uliţe de interes local”, ne-a declarat primarul liberal.
S-a finalizat regularizarea pâraielor
În colaborare cu Sistemul de Gospodărire a Apelor Vâlcea, pe pâraiele Gârla Geamăna şi Gârla Dejeasca s-au regularizat malurile pe mai mult de 7 kilometri. Aceste cursuri de apă au creat de fiecare dată probleme în localitate iar, în 2014, în urma inundaţiilor, au ras totul în calea lor. Banii pentru refacerea pagubelor pricinuite au venit către SGA, pentru că este administratorul cursurilor de apă: „Pe situaţii de urgenţă am primit, la vremea respectivă, 192 de mii de lei, şi i-am folosit pe toţi pentru lucrări de regularizare. Apele au rupt mai multe drumuri, şi a trebuit să le reprofilăm. În satul Geamăna, după regularizarea gârlelor, am constatat că trebuie să facem şi o punte pietonală. În acest sat sunt şapte case izolate, iar localnicii de acolo treceau numai prin albia apei. Când este secetă curge un firicel de apă, dar atunci când plouă rupe totul în calea lui. Am făcut o punte pietonală în zonă, pe care am recepţionat-o chiar pe 1 aprilie”, mai afirmă Melente.
Izlazurile din Drăgoeşti nu primesc subvenţie europeană
Organizatoric, primarul din Drăgoeşti a reuşit intabularea izlazurilor comunale şi are pentru acestea inclusiv titluri de proprietate, după 30 de ani de aşteptare. În comună sunt 5 izlazuri, care astăzi sunt în administrarea primăriei, fără a putea fi date în arendă asociaţiilor crescătorilor de animale din localitate, până când nu se va face şi un studiu pedologic: „Păşunile au fost arendate patru ani (în perioada 2010 – 2014) la Asociaţia Crescătorilor de Animale, fiind date acestei asociaţii la limita legii. Ulterior, s-a constatat că erau arendate, de fapt, de fostul primar, adică şi le-a arendat singur. Când s-a încheiat cu arendarea am încercat să fac din nou concesiune, dar noi nu eram proprietari pe teren. Între timp am făcut titlul de proprietate, dar acum legea spune că nu se mai pot concesiona izlazurile fără studiul pedologic, iar acesta costă aproximativ 200 de milioane de lei vechi. Puşi în această situaţie, noi, ca administraţie locală, am pierdut subvenţiile pentru administrarea izlazurilor de la Uniunea Europeană”, mai spune primarul.
Noul cămin cultural, construit cu fonduri de la Compania de Investiţii
Primarul comunei Drăgoeşti, Gheorghe Melente, spune că principalele obiective pentru acest mandat se referă la construirea unui cămin cultural nou, imobil care va adăposti activităţile culturale şi toate manifestările dedicate comunităţii. Drăgoeştiul are un cămin cultural, dar primarul şi-a propus ca, indiferent de situaţie, să construiască cel mai impunător cămin cultural din sudul judeţului Vâlcea. Potrivit acestuia, investiţia va începe prin Compania Naţională de Investiţii, fiind deja în faza de proiectare: „Noul cămin cultural este în stadiu destul de avansat, pentru că am predat deja terenul. Locaţia va fi amplasată la şcoala veche din satul Drăgoeşti. Deja am primit autorizaţia de demolare şi de predare a spaţiului către Compania Naţională de Investiţii. Este un aşezământ cultural de tip I, iar investiţia este în faza de proiectare. Am avut succesul acesta pentru că am avut deschidere la cetăţean şi înţelegere din partea colegilor, pentru că am rezolvat toate problemele care au ţinut de noi pe loc. Omul vine la primărie atunci când are nevoie şi simte atunci când ai o relaţie apropiată cu el şi încerci să îi rezolvi problemele”, este de părere primarul.
