Sunteţi aici: Pagina principală // Actualitate

Budeşti, localitatea care poartă numele unui mare stăpân de moşii

Aşezată pe malul stâng al Oltului şi delimitată prin Pârâul Grajdului de localitatea Goranu, în decursul veacurilor teritoriul comunei Budeşti a fost martorul unor transformări importante, cu rezonanţă istorică. Cetăţile romane din apropiere, Buridava şi Castra Traiană sunt marturii elocvente ale existenţei acestei aşezări. Documentar, satul Budeşti datează din anul când Voievodul Radu face danie satul Budeşti printr-un act unuia dintre boierii săi. Astfel, numele satului Budeşti s-a popularizat după numele acestui boier pe care îl chema Budu, cumpărător şi proprietar de pământuri. Un personaj istoric purtător al acestui nume şi, probabil, întemeietorul satului, este menţionat şi în hrisovul din 20 mai 1388, dat de Voievodul Mircea cel Bătrân, prin care dăruieşte Mânăstirii Cozia, ctitoria domniei sale mai multe sate, întărind daniile anterioare făcute de Radu Voievod. Acest document confirmă antroponimului Budu, cel care a stăpânit în acea perioadă moşia şi satul care îi poartă numele. Astfel, urmaşii şi supuşii acestui boier au fost numiţi generic Budeşti, numele lor fiind luat apoi şi de aşezare şi păstrat neschimbat peste secole, până în zilele noastre.

 

Localitatea boierilor

Pământul satului Budeşti a aparţinut mai multor boieri, fie prin porunci domneşti, fie prin vânzare, însă numele satului s-a popularizat după boierul „Buda”, aşa povestesc bătrânii. Localitatea este atestată documentar în anul 1445, când Voievodul Vlad Dracul, domnul Ţării Româneşti dă un hrisov prin care întăreşte Mânăstirii Cotmeana satele Bărbăteşti, Budeşti şi Cicăneşti, scutindu-le de slujbe şi dăjdii. În anul 1750, „pe moşia” Budeşti se găseşte instalat Constantin Socoteanu, clucer, prefect de Mehedinţi şi boier în Divanul Ţării care, împreună cu soţia sa, Stanca, au construit un conac şi ulterior biserica satului, care are săpat în piatră anul construcţiei, 1787. Istoria locului spune că familia boierului Socoteanu a avut o singură fată, Bica, pe numele ei adevărat Parschiva, care se căsătoreşte cu Ion Lahovary. Acesta a ocupat mai multe funcţii în conducerea ţării, fiind prefect de Vâlcea, preşedinte al tribunalului şi, ulterior, deputat de Vâlcea. La rândul lor, familia Lahovary au avut mai mulţi copii. În satul Budeşti se instalează unul dintre fiii boierului Lahovary, Ionel Lahovary, care studiază la Paris, îndeplinind un timp funcţia de preşedinte al „Înaltei curţi de conturi”, după care s-a retras la moşia din Budeşti. El a avut idei democratice, construind în centrul satului, pe moşia sa o şcoală, judecătorie, primărie, dispensar şi local, pentru banca populară o sală pentru adunări populare, înzestrată cu o scenă pentru spectacole de teatru. Pământul comunei Budeşti a fost stăpânit, până în anul 1864 numai de familiile boiereşti Constantin Socoteanu – satele Budeşti, Barza şi Linia şi de familiile boierilor Rudeni – satele Ruda, Bercioiu şi Bârseşti, cât şi de Episcopia Râmnicului şi Argeşului. În toată această perioadă viaţa ţăranilor a fost grea, fiind doar sclavi pe moşiile boierilor, situaţia schimbându-se abia după 23 August 1944, când în ţară s-au produs modificări profunde în sistemul social, politic şi economic al ţărănimii. A urmat o perioadă în care economia comunei Budeşti se menţinea în vechiul cadru, până când puterea politică a trecut în mâinile poporului. La 6 martie 1945 s-a instalat la conducerea ţării primul guvern al democraţiei populare. Printre cele dintâi măsuri a fost îmbunătăţirea situaţiei populaţiei civile prin exproprierea moşierilor, ţăranii devenind proprietari.

 

Există două biserici – monument istoric în comună

„Pământul, aceasta arhivă sentimentală a satului, adăpostitor al unor comori inestimabile ale istoriei noastre a constituit în egală măsură istorie, grădină înfloritoare şi ogor mănos. Din sevele sale îşi extrăgeau de milenii roadele neobosiţii truditori care l-au înnobilat, i-au dat trăinicie şi valenţe aparte. Hrisoavele îngălbenite de patima vremurilor apuse glăsuiesc despre acest pământ al moşilor şi strămoşilor noştri, despre livezile de pomi şi vii, despre culturile de grâu şi porumb. Locuitorii Budeştiului, harnici şi pricepuţi, au muncit pământul secole de-a rândul, fiind sclavi pe moşiile boierilor”, este de părere primarul din Budeşti, Ion Vlădulescu. Cele nouă sate componente ale comunei Budeşti: Barza, Bârseşti, Bercioiu, Budeşti, Linia, Piscu Pietrei, Racoviţa şi Ruda au avut parte de-a lungul timpului de o intensă viaţă spirituală. Acest lucru a avut o puternică înrâurire asupra destinelor umane locale, a reuşit să clădească familii solide, care să iubească munca şi cinstea, să fie modeste, să preţuiască frumosul. Dovadă sunt minunatele lucrări realizate în interiorul şi exteriorul caselor ţărăneşti, concepţia solidă şi sănătoasă a oamenilor despre viaţă şi destin. Nu întâmplător întâlnim, la ieşirea din Râmnic, pe malul stâng al Oltului lăcaşuri sfinte, adevărate făclii de lumină şi credinţă, oaze de linişte şi cutezanţă: „Pe teritoriul comunei noastre avem cinci biserici. În fiecare sat istoria şi-a pus amprenta. Biserica din satul Ruda, „Sfinţii Voievozi” este ctitoria Jupânului Chirea, Jupâniţei Dumitrana şi Jupânului Tudor Ciucur. Biserica încă mai poartă pictura autentică bizantină, iar în interior se află o icoană a Maicii Domnului, pictură în original, datată din 1964. În satul Bârseşti, biserica „Adormirea Maici Domnului” a fost fondată în anul 1817 de Diaconul Stanciu şi Popa Duda. Biserica „Sfinţii Îngeri” din satul Racoviţa a fost construită în anul 1848 cu sprijinul bănesc al haiducului Radu Anghel. Biserica „Sfintii Arhangheli” din satul Budeşti, fondată în anul 1877 a fost ctitorită de familia boierului Socoteanu. Pe lângă cele două biserici declarate monumente istorice, pe teritoriul comunei se mai găsesc şi monumente ridicate în memoria eroilor martiri căzuţi pe câmpurile de luptă. Bisericile sunt vechi. Multe dintre ele au constituit unicele adăposturi şi ocrotire spirituală împotriva vicisitudinilor vremurilor pentru perpetuarea şi înflorirea credinţei strămoşeşti”, afirmă primarul liberal din Budeşti, Ionel Vlădulescu.


Postaţi pe: Facebook



Scrieţi un comentariu

Copyright © 2012 Ultimele stiri – Impact Real. Toate drepturile revin.