Considerat capitala „Ţării Loviştei”, oraşul Brezoi, situat într-o zonă aproximativ centrală a României, deschide perspective multiple din punct de vedere turistic şi constituie punctul de plecare pentru numeroase trasee turistice marcate, care străbat Munţii Lotrului, Căpăţânii şi Masivul Cozia.
„Cei care doresc să viziteze Brezoiul vor fi încântaţi de zonă, care este plină de poveşti şi mistere.”, spune primarul oraşului Brezoi. O legendă locală spune că cele patru sate de pe Lotru, Brezoi, Mălaia, Voineasa şi Ciunget, ar fi fost întemeiate de patru haiduci: Breazu, Mălai, Voinea şi Ciungu, care, obosiţi şi însetaţi, şi-au potolit setea cu apa din pârâul Lotru. O vorbă bătrânească spune că acela care va bea din apa Lotrului nu va mai putea pleca niciodată de pe aceste meleaguri. Aşa că haiducii au rămas aici, fiecare cu bucata sa de pământ: Brezoiul, Ciungetul şi Mălaia. Ţinut al haiducilor, pe aceste meleaguri, bisericile au avut un rol deosebit în a-i adăposti pe oamenii locului, în jurul lor ţesându-se, în timp, nenumărate legende. Printre obiectivele turistice importante, cu însemnătate istorică şi pline de legende, se numără biserica veche din Călineşti (1715), biserica veche din Brezoi (1793), schitul din Proieni, locul în care s-ar fi cununat domnitorul Mihai Viteazu cu Doamna Stanca. Monumentul Eroilor, ridicat în cinstea eroilor locali din Primul Război Mondial, simbolizează România Mare, acea Românie care a luat naştere la 1 decembrie 1918. Mai este şi necropola cu morminte având inscripţii considerate unicat, în felul lor, care se află în satul Valea lui Stan. O altă atracţie este turnul roman, construit în anul 101 î.e.n, aflat pe malul stâng al râului Olt, în satul Văratica. Şi, nu în ultimul rând, Parcul Naţional Cozia şi Rezervaţia Valea Doabrei întregesc valorile zonei, astfel că întreaga regiune poate oferi un potenţial turistic natural deosebit.

Proiectul de reabilitare a blocurilor va continua

Brezoiul a fost catalogat ca fiind un puternic centru industrial al judeţului, însă, după Revoluţie, toată Valea Lotrului a intrat în declin, o dată cu căderea industriei lemnului şi cu diminuarea lucrărilor de la amenajările hidrotehnice. În acest timp, întreaga zonă a înregistrat una dintre cele mai mari rate ale şomajului. Din cauza lipsei unui viitor şi absenţei locurilor de muncă, brezoienii au făcut potecă în străinătate, fugind cât mai departe de un oraş care părea distrus. În tot acest timp, administraţia locală din Brezoi a căutat pe toate căile oportunităţi pentru dezvoltarea oraşului, punând accent pe promovarea turistică a oraşului şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai, prin atragerea diverselor finanţări. În sensul acesta, primarul a reuşit ca, toate cele cinci blocuri construite înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru muncitorii care lucrau în zonă, să fie reabilitate. „În acest oraş avem foarte multe de făcut, dar este complicat, ne luptăm cu mentalităţi de tot felul.”, spune primarul liberal din Brezoi. Blocurile construite în urmă cu 100 de ani, cu grinzi de lemn vechi, putrezite între timp, au cărămida roasă şi varul căzut de zeci de ani, dar sunt declarate monumente istorice. Aceste construcţii riscau să rămână în paragină, deoarece Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN) Vâlcea punea condiţii proiectului de reabilitare a clădirilor. „Acum trei ani au început lucrările, după ce am obţinut avizele, deoarece erau declarate monumentele istorice, dar am reuşit să le dăm aspectul pe care-l au astăzi. Cei de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Vâlcea ar fi preferat să le restaurăm în nu ştiu ce condiţii, pe
care ni le impuneau şi care ar fi costat de 50 de ori mai mult decât făcea lucrarea, iar alternativa era să fie lăsate să se dărâme. În aceste blocuri stau numai pensionari, ele erau doar nişte barăci din lemn, cărora le-am păstrat cât de cât arhitectura. În afară de aceste cinci blocuri, între timp, am reuşit să mai anvelopăm încă unul, după care vom continua cu acest proiect, apoi vom trece la lucrările de reabilitare a trotuarelor din acest cvartal.”, spune primarul Schell.
Primarul oraşului Brezoi susţine că proiectul de reabilitare, modernizare şi anvelopare a blocurilor se va derula şi anul viitor, o dată cu lansarea noilor programe, care vor face parte din Programul Operaţional Regional, pe noua schemă de finanţare, valabilă până în anul 2020. „Intenţionăm, o dată cu deschiderea ghidurilor de finanţare, să lansăm patru mari proiecte prin Programul Operaţional Regional. Unul dintre ele va fi cel de anvelopare a tuturor blocurilor din Brezoi, asta înseamnă 25 de blocuri, cu 55 de scări. Ghidul de finanţare încă nu a apărut, dar noi, având experienţă în demararea proiectelor europene, avem idee cum ar arăta. Valoarea acestei investiţii va fi de peste 10 milioane de euro. Nu ştiu dacă ne vom plia pe această sumă, este posibil să ne încadrăm cu toate, iar dacă nu, vom contribui cu diferenţa de bani din bugetul local.”, a mai precizat Robert Schell.

Dacă nu se refac îndiguirile, satul Păscoaia poate fi măturat de ape

În urma calamităţilor din vara acestui an, Brezoiul putea fi măturat de ape, dacă nu se ţinea sub control barajul. Bilanţul pagubelor este unul covârşitor: drumuri făcute una cu pământul, diguri spulberate, poduri rupte, oameni disperaţi care încă mai trăiesc coşmarul zilei din 19 iulie. Nimeni nu a întins o mână de ajutor. Din cei 200 de milioane de lei solicitaţi, judeţului Vâlcea i s-au repartizat 12 milioane de lei, considerându-se prioritare investiţiile în drumurile judeţene. Primarul se luptă în continuare ca lucrurile să intre în normalitate, trăgând însă un semnal de alarmă autorităţilor, prin faptul că satul Păscoaia este într-un permanent pericol, deoarece, la orice ploaie sau deversare a barajului Brădişor, va fi din nou inundat, fiindcă digurile de protecţie au fost măturate. „Trebuiau să aibă în vedere toate localităţile afectate şi în care a fost cod roşu. La Brezoi avem pagube estimate la valoarea de un milion de euro. Este adevărat că am intervenit cu forţe proprii ca să fluidizăm circulaţia pe numite zone şi să refacem drumurile de acces către satul Păscoaia, lucrurile care au ţinut de noi. În schimb, satul Păscoaia este într-un permanent pericol acum, pentru că, la orice ploaie sau mică deversare a barajului Brădişor, zona va fi din nou inundată, fiindcă digurile de protecţie făcute de Apele Române au fost măturate. Aici va trebui să intervenim. Am avut discuţii şi cu cei de la Apele Române, au spus că au făcut proiectul şi îl vor băga în sistem de urgenţă la finanţare. Nu ştiu când vor începe lucrările. Dacă nu se vor reface îndiguirile acolo, satul Păscoaia va fi oricând măturat de ape.”, a mai declarat Robert Schell.

Albia Lotrului este proiectată pentru un anumit debit de apă

În urma ploilor abundente a fost o controversă în zonă, pentru găsirea vinovaţilor. Primarul susţine că daunele au fost pricinuite din cauza deversării barajului Brădişor, dar directorul societăţii Hidroelectrica a explicat că există anumite protocoale încheiate cu Apele Române şi încearcă să arunce vina asupra acestei instituţii care, în opinia sa, ar fi interzis deversarea anterioară a acestuia. În prezent, primarul a rămas cel păgubit şi cu întrebarea fără răspuns. „Eu nu am avut pagube atunci din cauza ploilor. Au fost, într-adevăr, ploi torenţiale care au ajuns la 120 de litri pe metru pătrat, dar ploile au afectat 3 sau 5 locuinţe, în satul Păscoaia. La noi, pagubele au apărut din cauza deversării barajului Brădişor. Am avut o discuţie în urma unor declaraţii de presă ale mele, prin care am spus că voi da în judecată Hidroelectrica. Directorul de la această societate a venit şi mi-a explicat atunci că există anumite protocoale încheiate cu Apele Române şi, de fapt, mi-a sugerat că vinovatul ar fi acolo, ei fiind cei care au interzis deversarea anterioară a barajului Brădişor. Întrebarea mea a fost firească, pentru că ştiam cu 4 zile înainte că vom avea acele ploi: de ce a fost necesar să avem barajele pline ochi în ziua în care au venit acele ploi, şi noaptea, când am văzut că sunt umplute până la refuz, a fost nevoie să se deverseze masiv, în loc să se facă acest lucru cu trei zile, în cantităţi mai mici? Noi facem exerciţii periodice pe valea acesta şi ştim că la o deversare de 60 de metri cubi pe secundă din lacul Brădişor avem probleme, albia este proiectată doar pentru o anumită cantitate de apă. Inclusiv Apele Române şi-au proiectat digul pentru 100 de metri cubi pe secundă, iar în noaptea aceea, noi am avut un debit de 300 de metri cubi pe secundă, 120 deversaţi din Brădişor 180 din afluenţi. Când construim ceva ar trebui să ne gândim la ce este mai rău, aceasta este părerea mea. Este nevoie să dimensionăm albiile în funcţie de mai mulţi factori. Întrebarea pe care am pus-o a fost de ce nu s-a deversat cu 3 – 4 zile înainte, în aşa fel încât să scadă nivelul lacului. Ei au uzinat permanent, dar uzinatul acela presupunea o cantitate de apă prea mică faţă de cea care venea în lacul de acumulare. Răspunsul a fost oarecum evaziv, în sensul că mi s-a transmis că nu este vina celor de la Hidroelectrica pentru că nu au deversat, deoarece le-au interzis cei de la minister. Se pare că nu este adevărat ce am afirmat eu.”, declară acum primarul Robert Schell.

Primarul nu ştie unde să mai caute vinovaţii

Societatea Hidroelectrica a aruncat în acest fel pisica moartă în curtea Apelor Române, iar primarul nu ştie acum pe cine ar trebui să mai dea în judecată, aşa cum ameninţa la început. Important este, în opinia sa, că va trebui să facă în continuare economii serioase la bugetul local, pentru a reuşi să îndrepte dezastrul  pricinuit de ape. Cu toate acestea, semnalul de alarmă tras de primar ar trebui auzit. „Cei de la Hidroelectrica au spus că au încheiate nişte protocoale cu Apel Române şi că aceştia din urmă au interzis deversarea apei. Acum, nu ştiu ce să mai fac, pe cine să dau în judecată… Va trebui să mă consult cu avocaţii, pentru că, într-un fel, va trebui să tragem acest semnal de alarmă, să văd cine este vinovatul, până la urmă, deoarece pagubele au rămas în localitate, iar eu nu am cum să le acopăr decât în următorii cinci ani. Va trebui să refacem tot ce s-a distrus, pentru că de la Guvern nu aştept nimic, cu siguranţă, nu voi primi nici un ban, aşa cum nu am primit nici până acum. S-a împărţit motorină de la Consiliul Judeţean, am cheltuit motorină de 500 de milioane de lei vechi, dar nu am primit nici un litru. Apele Române au utilaje în zona Racoviţa şi Perişani. Am solicitat şi eu acum în scris la Apele Române un buldozer, pentru că încerc să amenajez o zonă în satul Vasilatu, unde mi s-a rupt un pod, şi nu am trecere, aşa că va trebui să pun nişte casete, până voi reuşi să fac podul, dar nu mi s-a răspuns, până acum. Conducerea Hidroelectrica s-a spălat pe mâini, spunând că a respectat procedurile şi nu se consideră vinovată cu nimic. Probabil, aşa este, dar eu tot mă întreb cine este vinovat. Hidroelectrica plăteşte apa din lacurile de acumulare, iar tot ce se uzinează se plăteşte cu sume foarte importante. Urmează să stau de vorbă şi cu directorul de la Apele Române, în acest sens, şi să mă lămuresc în privinţa aceasta.”, a mai declarat primarul.