Berbeşti este singura localitate care nu are un metru de canalizare, unde proiectele pentru construirea de noi şcoli zac în sertarele decidenţilor, 1700 de elevi aşteaptă de opt ani construirea noului campus şcolar, grădiniţele sunt înfiinţate în scări de bloc, un oraş fără casă de cultură, fără un loc de parcare, iar banii pentru proiectele depuse pentru a fi demarate pe fonduri guvernamentale se lasă aşteptaţi ca „fata mare”. Oamenii din zonă sunt nevoiţi să meargă în continuare la wc-ul din fundul curţii… Primarul a făcut potecă la Bucureşti, lăsând pe la toate ministerele proiecte care vizau dezvoltarea oraşului, dar a primit, în schimb, doar promisiuni. „Dragnea a anunţat că se vor deschide ghidurile de finanţare pentru fondurile europene. Asta este tot o măsură electorală. De ce toate se întâmplă acum? Eu am proiecte întocmite pentru absolut toate cerinţele acestui oraş. Am auzit că Uniunea Europeană şi-a luat angajamentul să facă şi canalizare, până în 2018, în toată România şi sper să rezolvăm şi în orăşelul acesta ceva, să iasă la lumină. Avem nevoie de canalizare urgent, nu există altă alternativă. Se fac canalizări în localităţi unde nu se leagă nimeni, iar aici, în procent de 90 la sută, gospodăriile sunt dotate cu băi şi sunt case arătoase, pentru că au fost locuri de muncă aici.”, a mai declarat, dezamăgit, primarul din Berbeşti.
Proiectul de realizare a canalizării, uitat în sertarele ministerelor
Proiectul de realizare a reţelei de canalizare a fost depus la toate ministerele, fiind declarat eligibil, dar este în aşteptare pentru finanţare. Acest proiect ar acoperi întreaga localitate, având o lungime de 34 de kilometri. „În Berbeşti, peste 85% din populaţie are băi. Sunt pus în situaţia de lua amendă, deoarece oamenii nu au fose septice şi nu au canalizare. Avem reclamaţii că trece rahatul pe la porţi, dar este normal. Primesc eu amendă pentru că nu au oamenii fose. Răspunsul meu a fost, sincer, că vreau să demisionez şi eu, şi viceprimarul. Am eu vreo vină că acest oraş nu are canalizare? De ce Berbeştiul a fost exclus de la canalizare?”, se întreabă primarul Chelcea. Acesta a mai precizat că, în schimb, toţi locuitorii oraşului Berbeşti beneficiază de sistemul de apă potabilă, la preţul de numai 2,7 lei, iar calitatea apei este bună. „Avem patru puţuri de mare adâncime cu apă, la un preţ pe care cetăţeanul din acest oraş şi-l poate permite. Problema mea este că proiectul s-a făcut prost de la început, iar acum trebuie să remediez nişte prostii. Dacă fiecare gospodărie avea apometru la poartă, nu mă putea fura. Ca să schimb 800 de apometre acum este o cheltuială de peste 4 miliarde de lei şi nu sunt bani, acest lucru nu îl putem face decât pe parcurs.”, a mai spus primarul liberal din Berbeşti.
Nici un proiect demarat cu fonduri europene
În prezent, la Berbeşti ar fi trebuit să se deruleze proiectul de asfaltare a celor 4,5 kilometri de drum, depus prin OG 28, însă, din lipsă de fonduri, drumurile mai au de aşteptat. „Pe OG 28 avem lucrări de asfaltare, dar, conform alocărilor de fonduri primite, ar trebui să terminăm lucrarea în 16 ani. Valoarea proiectului este de 32 de miliarde de lei, iar pe an primesc câte două miliarde de lei vechi. Noroc că mai trăieşte miniera şi, din ce am eu încasări la fondul local, din impozite şi taxe, am prins 4,3 kilometri şi mai am lucrări în prezent în valoare de 10 miliarde. Doar aşa pot să finalizez proiectul. Restul investiţiilor le-am făcut din fonduri locale, bani pe care sunt convins că niciodată nu îi mai recuperez de la statul român.”, este de părere primarul din Berbeşti.
Drumul Judeţean 605 A se va asfalta prin intermediul GAL «Cerna-Olteţu»
Primarul PNL Vintilă Chelcea a asociat oraşul Berbeşti cu mai multe localităţi din judeţul Vâlcea, în ideea de a atrage mai uşor fonduri europene. Astfel, prin intermediul Grupului de Acţiune Local «Cerna-Olteţu», la care au aderat 18 localităţi vâlcene, Unitatea Administrativ Teritorială Berbeşti şi-a propus ca primul proiect care va primi finanţare să fie cel de asfaltare a drumului judeţean Milostea – Mateeşti – Berbeşti – Sineşti – Grădiştea. „Am înfiinţat un Grup de Acţiune Local, la care sunt afiliate 18 localităţi, dar trei sunt dependente direct. Primii bani pe care îi voi investi prin GAL vor fi pentru asfaltarea acestui drum judeţean, pentru că, de la judeţ, se pare că nu avem nici o şansă. Prin această formă avem voie să demarăm astfel de lucrări şi, dacă nimeni nu ne ajută, trebuie să ne rezolvăm singuri problema. Acest drum se va asfalta de la Mateeşti – Berbeşti şi Sineşti, iar primii bani pe care îi vom investi când vom avea acces la GAL vor merge către asfaltarea acestui drum. Sunt de şase ani primar şi mereu am primit numai promisiuni, în fiecare an. În această zonă sunt numai liberali, de aceea nu se face nimic. Noi, la nivel de localitate, pentru că ştim să accesăm fonduri, vom asfalta acest drum judeţean, pentru că la judeţ nu suntem băgaţi în seamă, nu ne regăsim pe nici o listă.”.
Pagube de peste 17 miliarde de lei vechi, fără despăgubiri
Berbeştiul, un oraş sărac şi uitat de lume, nu a fost ocolit de furia naturii luna trecută, ploile măturând tot în calea lor şi lăsând în urmă un adevărat dezastru. Valoarea totală a pagubelor, în urma calamităţilor, s-a ridicat la suma de 17 miliarde de lei vechi.
Bilanţul pagubelor include drumuri comunale, sute de hectare de culturi agricole aflate sub apă, gospodării inundate, alunecări de teren şi oameni disperaţi. „În satul Dealul Aluniş, pârâul Strâmba a distrus complet podeţul pe drumul care face legătura între cătunul Strâmba-sat, Dealul Aluniş şi cătunul Păsărei – sat Damţeni, producând eroziuni pe o lungime de 200 de metri şi punând în pericol cele şase gospodării. Drumul sătesc din cătunul Sperieţi, în satul Damţeni, a fost distrus pe o lungime de 1,2 kilometri. Valoarea estimată în vederea refacerii acestui drum este de 35.000 de lei. Pârâul Roşioara a produs eroziuni masive pe malul drept, în satul Roşioara. În satul Târgu Gânguleşti, pârâul Sorăt a produs eroziuni, afectând culeea de beton a podului care traversează DJ 605 A. De asemenea, debitul mare de apă al pârâului Tărâia a produs şi eroziuni ale malurilor, la pilonii de susţinere a tuturor podurilor rutiere şi CFR, precum şi la culeele de beton ale acestora. Din cauza fenomenelor meteorologice, cu vânt puternic, căderi masive de precipitaţii sub formă de ploi şi grindină, au fost afectate toate gospodăriile şi culturile agricole de pe raza localităţii Berbeşti, în proporţie de 90%. Cum aş putea să refac eu tot ce au distrus ploile fără un ban?”, se întreabă primarul liberal. Acesta este, în mare, bilanţul pagubelor, transmis la judeţ, valoarea lor ridicându-se la 17 miliarde de lei vechi. „Berbeştiul a fost afectat de fiecare ploaie, începând din primăvara acestui an, dar nimeni nu a luat în seamă serios acest lucru. Astăzi, totul este distrus în Berbeşti, sunt localităţi care nu au fost afectate nici pe jumătatea oraşului nostru. La noi a fost dezastru, vijelia a smuls acoperişurile blocurilor, iar bieţii oameni erau disperaţi. În fiecare casă era apa de o jumătate de metru. Bilanţul este cel real şi copleşitor, spun eu, dar nu suficient pentru a fi ajutaţi.”, atrage atenţia primarul oraşului Berbeşti, Vintilă Chelcea.