• În localitate există patru terenuri de fotbal
Potrivit spuselor primarului, problemele cu care se confruntă comuna pe care o administrează sunt întâlnite în majoritatea localităţilor limitrofe. Acesta încurajează tinerii să rămână în comună prin crearea unor spaţii de recreere şi amenajarea unor baze sportive unde să-şi desfăşoare activitatea în timpul liber. Astfel, în Guşoeni există patru terenuri de fotbal, două de dimensiuni standard şi două mini-terenuri. De asemenea, aici activează şi o echipă de fotbal înscrisă la nivelul Ligii a 5-a în cadrul AJF Vâlcea: „Avem o echipă de fotbal foarte bună, la Liga a 5-a. Am noroc cu fiul meu, care joacă şi fotbal la această echipă şi se ocupă îndeaproape de aceasta. De trei ani încoace am reuşit să reînfiinţez echipa de fotbal „CS Guşoeni”, pe care o susţinem financiar. De când am rămas primar în comună, am reactivat echipa de fotbal a localităţii, care cu mulţi ani în urmă avea cu fotbalişti foarte cunoscuţi. Revigorarea sportului în localitate s-a realizat în ultimii trei ani şi prin lucrări de întreţinere şi reamenajare, acolo unde a fost necesar: „Am amenajat şi împrejmuit terenul de minifotbal din satul Valea Rudarilor şi cel din satul Burdăleşti. La unul dintre terenuri se lucrează şi la amenajarea vestiarelor, unde vor fi toate condiţiile necesare, duşuri, toalete, vestiare etc. Este nevoie de bani pentru a face toate lucrurile acestea, dar, având patru terenuri de fotbal, două mici şi două mari, eu cred că este un lucru încurajator pentru tineri.”, a adăugat primarul.
Nicolae Concioiu: „Regionalizarea trebuie să prevadă şi dezvoltarea regiunii”
Potrivit doleanţelor actualului Guvern, regionalizarea României urmează să se înfăptuiască până la finele anului 2013. În acest sens, Nicolae Concioiu speră într-o regionalizare în adevăratul sens al cuvântului, astfel încât şi comuna sa să beneficieze de utilităţi în cel mai scurt timp. Deşi Guşoeniul a fost vitregit de utilităţi, primarul Concioiu a întocmit un proiect pe care l-a depus prin PNDR, Măsura 3.2.2. A ales această variantă deoarece fondurile guvernamentale nu reprezintă o siguranţă de finanţare, în opinia noului primar: „Avem şi alte proiecte, la fel de importante, pentru care există documentaţie. Este vorba despre alimentarea cu apă şi canalizare. Eu nu fac ce au făcut colegii mei, să dispun de finanţare prin HG 577. Cât să mai suporte şi această măsură? Aştept să se creeze din nou programul de dezvoltare regională, care să preia aceste proiecte. Cu siguranţă, eu văd că această regionalizare trebuie să prevadă şi dezvoltarea regională. De altfel, cred că acesta este principalul obiectiv al acestei regionalizări. Pe lângă lupta pentru funcţii şi ierarhii, cred că este foarte importantă o dezvoltare regională uniformă.”, a mai spus Concioiu.
În cazul în care regionalizarea va prinde contur, se va pune problema autofinanţării comunelor. La Vâlcea există multe comune care au cu puţin peste 1.000 de locuitori şi care nu vor putea să se autofinanţeze. În acest sens, primarul Concioiu este încrezător că se va descurca, în cazul în care i se va cere cota de cofinanţare pentru proiectele mari: „În privinţa autofinanţării, dacă mi se va cere un procent de cofinanţare proprie, nu foarte mare, poate un 2-5%, poate reuşim să ne descurcăm. Aceste lucrări sunt foarte costisitoare şi nu va exista posibilitatea de a le face din bugetul propriu. Îmi doresc ca regionalizarea să se facă în adevăratul sens al cuvântului, deoarece, de-a lungul timpului, acestea au lăsat un gust amar, deoarece au polarizat Vâlcea pe centrele de regiune. Oamenilor le este frică, pentru că şi dacă vor veni fonduri pentru regiunea respectivă, acestea se vor duce către centrul regiunii. Este foarte important dacă se va forma o regiune să ne ducem într-adevăr în toate localităţile, adică să pornim de jos. Eu văd că este mai important, în momentul în care ai creat regiunea respectivă, să arăţi cât de mult a crescut nivelul de trai în întreaga regiune, în zonele cele mai îndepărtate de centru. Dacă nu tratăm lucrurile aşa, cu siguranţă, vor fi mari nemulţumiri.”, a mai adăugat primarul Nicolae Concioiu.
Terenurile şi gospodăriile din Guşoeni, devastate an de an de mistreţi
Potrivit primarului, localitatea Guşoeni este una dintre comunele în care sute de hectare de pământ vor fi necultivate atât din cauza legislaţiei care face ca agricultura să nu fie rentabilă, cât şi a porcilor mistreţi, care distrug în fiecare an culturile. Daunele produse gospodăriilor sunt imense, iar autorităţile ignoră toate apelurile făcute de administraţia comunei. În opinia primarului, prăpădul pe care mistreţii îl fac ar putea fi evitat dacă s-ar amenaja o zonă de protecţie între păduri şi terenurile cultivate de cetăţeni. „Am fost prezent la întâlnirea cu ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga. În cadrul acestei şedinţe am luat cuvântul, ridicând problemele comunităţii din Guşoeni. De foarte mult timp încerc să-i fac pe parlamentarii vâlceni să reflecteze la hotărârea de Guvern care reglementează legea privind protecţia vânatului pentru porcii mistreţi, aducând în acest sens soluţia unei zone de protecţie între păduri şi culturi. Aceste animale distrug culturile, iar cetăţenii sunt neputincioşi în faţa acestor pagube.”, a mai precizat primarul. Acesta ne-a mai spus că în actul normativ se specifică faptul că proprietarii terenurilor trebuie să amplaseze sperietori (mişcătoare, acustice sau chimice) şi să anunţe din timp asociaţia care se ocupă de acest fond de vânătoare prin declararea terenului cultivat.
Proprietarii, sătui de pagubele produse de mistreţi
Trăgând linie, se poate observa atenţia deosebită care li se acordă mistreţilor în actul normativ, în detrimentul posesorilor de teren cultivat, care nu au posibilitatea să-şi apere culturile de invazia animalelor sălbatice: „O serie întreagă de demersuri şi de obligaţii are cetăţeanul pentru un animal sălbatic, dar, la momentul autorizării pentru vânat, profitul este încasat de cel care deţine acest fond de vânătoare. Nimeni nu s-a implicat în acest sens, probabil, nici nu se vrea, din cauză că aceste animale reprezintă o mină de aur. Conform legii, proprietarii ale căror culturi sunt distruse de mistreţi pot fi despăgubiţi. Paguba este suportată de administratorul fondului de vânătoare, dacă se constată că nu şi-a făcut datoria, de către proprietar, dacă acesta a fost neglijent şi nu şi-a păzit culturile, sau de statul român, dacă celelalte două situaţii se exclud. Locuitorii comunei sunt îngroziţi şi sătui de câte pagube le-au făcut porcii mistreţi. Din păcate, nu ai ce să le faci, pentru că sunt protejaţi prin lege, poate chiar prea protejaţi. În ultima perioadă s-au înmulţit, devastând culturile oamenilor. Pe nimeni nu interesează siguranţa proprietăţii cetăţeanului, cu atât mai puţin a agriculturii româneşti.”, a mai spus primarul.
Unde-i lege nu-i tocmeală
Potrivit afirmaţiilor lui Concioiu, eforturile care se fac în agricultură nu se cunosc, mistreţii făcând prăpăd în culturile oamenilor. În acest moment, cetăţenii sunt descurajaţi să mai cultive terenurile, costul culturilor fiind mare, comparativ cu veniturile mici ale oamenilor. Concioiu consideră că o modificare a legii în acest sens ar fi de mare ajutor pentru proprietarii terenurilor care, la momentul actual, sunt obligaţi să-şi îngrădească pământurile, dacă întâmpină o astfel de probleme. „Este o politică tacită de protejare a acestor animale şi cred că există interese ca porcii mistreţi să se înmulţească în neştire. Cei care încasează bani din autorizaţiile de vânat ar trebui să îşi închidă ieşirile din păduri şi să monteze acele garduri pe care îi obliga pe cetăţeni să le facă pe terenurile cultivate. În acest moment, cetăţenii sunt descurajaţi să mai cultive terenurile pentru că, una peste alta, costul culturilor este mare comparativ cu veniturile mici ale cetăţeanului şi, peste toate acestea, culturile mai sunt şi devastate. În astfel de momente, oamenii se îndreaptă către primărie, iar noi formăm o comisie care nu are valoarea legislativă reglementată în actul normativ respectiv, pentru că trebuie să vină cineva din partea fondului de vânătoare. La rândul său, administratorul fondului de vânătoare nu trimite reprezentant, apărându-se prin faptul că, înaintea formării comisiei, trebuia să-i anunţăm că mistreţii vor ataca terenurile respective. În final, cred că este o încurcătură care izvorăşte în favoarea unora, de a deţine domenii de vânătoare din care se scot profituri frumoase, neglijând proprietatea oamenilor. Cer ca legislaţia să nu oblige cetăţeanul să-şi îngrădească terenurile şi să folosească mijloace de îndepărtare a animalelor, consider că legea trebuie să-i oblige pe cei care gestionează acest fond să facă aceste lucruri.”, a mai adăugat primarul. Nicolae Concioiu susţine că a ridicat această problemă inclusiv la Parlamentul României şi că a încercat să i-o prezinte şi ministrului Mediului, dar răspunsurile întârzie să apară.
