Investiţiile primului proiect finalizat în judeţul Vâlcea cu bani europeni, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 3.2.2., au fost inaugurate în anul 2010 la Grădiştea, în acest plan fiind cuprinse opt drumuri modernizate, construirea unei baze sportive, care acum poate rivaliza cu cele din marile oraşe, şi a unei staţii de epurare la standarde europene. Valoarea totală a proiectului se ridică la 2,5 milioane de euro.
La Grădiştea, extinderea reţelei de canalizare nu este prioritară
Prin proiectul prins pe Măsura 3.2.2 a fost finalizată introducerea reţelei de canalizare a comunei, prin care se colectează reziduurile menajere de pe o distanţă de 6 kilometri. S-a construit inclusiv şi o staţie de epurare care acum întruneşte standardele europene. Astfel, localitatea Grădiştea are în prezent o staţie de epurare la standarde europene şi o reţea de proiectare de şase kilometri. „Pentru că în comună nu exista un sistem de canalizare centralizat, evacuarea apei uzate de la gospodării se făcea la rigola stradală, iar alte obiective social-culturale aveau fose septice individuale, care necesitau costuri de exploatare foarte mari, astfel că lipsa reţelelor de canalizare ducea la degradarea mediului ambiant şi devenise chiar o problemă socială.”, a precizat primarul. Ţinând cont de toate aceste probleme, Primăria comunei Grădiştea a propus atunci o investiţie la reţeaua de canalizare menajeră care să satisfacă necesităţile majorităţii populaţiei. În acest fel au luat naştere staţia de epurare şi o reţea de conducte proiectată pentru şase kilometri, prin fonduri europene, care cuprinde în prezent trei sate: Grădiştea, Linia şi Valea Grădiştei. Investiţia nu a trezit, însă, prea mare interes din partea comunităţii în vederea extinderii canalizării, aşa că primarul nu are în perspectivă acest lucru. „Canalizarea are deja o lungime de 6 kilometri. Nu am mai făcut vreo extindere, şi nici că mai fac. Nu mai am curaj, pentru că la ţară nu sunt cerinţe din partea comunităţii pentru extinderea reţelei, lucrarea necesită costuri suplimentare, dar ele nu sunt rentabile, pentru că se consumă energie. Gospodăriile sunt la distanţă foarte mare una de cealaltă, nu se compară cu un centru civic.”, a declarat primarul comunei Grădiştea, Ilie Boiangiu.
Ilie Boiangiu: „Avem un orizont acum: pixul lui Dragnea, care nu realizează nimic”
Cele mai multe proiecte de modernizare a infrastructurii au fost realizate de conducerea localităţii în primele două mandate. Investiţiile cu bani europeni, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 3.2.2., au venit ca o mană cerească pentru comunitatea din Grădiştea, primarul reuşind să finalizeze astfel reabilitarea şi modernizarea prin asfaltare a opt drumuri comunale. Ilie Boiangiu spune că, în baza proiectului, s-au modernizat drumuri vicinale pe o distanţă de şase kilometri şi aproape doi kilometri din drumul comunal 75. În prezent, în localitate ar mai fi de asfaltat ultimii kilometri de drumuri comunale şi de construit trei podeţe, dar realizarea acestui proiect pare a fi imposibilă, primarul fiind sceptic inclusiv în privinţa deschiderii liniilor de finanţare europeană pentru perioada exerciţiului financiar 2014 – 2020. „Ultimii kilometri de drumuri comunale sunt prinşi într-un proiect, dar nu am „culoarea” potrivită pentru a avea tupeul să-l depun. Mă gândeam că se vor deschide ghidurile de finanţare pentru fonduri europene în această toamnă, asta pentru a nu mai avem probleme de culoare politică, dar suntem în 2014 şi îl consider deja un an pierdut. Noi avem experienţă cu fondurile europene şi, pentru a face un proiect, trebuie să cunoşti cu un an înainte cerinţele care vor urma pentru întocmirea lui, astfel ca toate documentaţiile să fie pregătite. În prezent, nu ştiu ce pot să fac pentru a depune o cerere de finanţare, nu cunosc condiţiile. Avem un orizont acum: pixul lui Dragnea, care nu realizează nimic. În toată partea de sud a judeţului nu există nici un şantier. Se mai vede câte o stradă dărâmată pe la oraşe, o mai întorc pe o parte şi pe alta, mai încearcă şi ei să mai facă ceva.”, a mai declarat, dezamăgit, primarul localităţii Grădiştea.
Drumul Naţional 67B nu are nici o şansă de reabilitare
Lipsa banilor face ca lucrările de modernizare a drumului naţional 67 B să bată şi ele pasul pe loc. Şoseaua este în prezent într-o stare avansată de degradare. Toate autovehiculele care folosesc acest drum au de suferit, proprietarii fiind obligaţi să le repare des, pentru că drumul a ajuns un fel de test de poligon, pe care şoferii îşi riscă siguranţa lor şi a maşinilor. La sesizările făcute de cei care tranzitează zona, autorităţile statului dau neputincioase din umeri, chiar dacă, zilnic, numărul participanţilor la trafic creşte, iar calitatea drumurilor este resimţită în portofel de fiecare şofer. Primarul din Grădiştea precizează că viaţa betonului este undeva în jur de maxim 20 de ani, deci acest drum a expirat de multă vreme. Şi, cum toate aceste probleme nu sunt de ajuns, bomboana de pe tort este la Grădiştea, unde, de o bună perioadă, parapeţii podului de la Obislavu au fost distruşi.
Soluţia a fost însă găsită repede, reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova prinzând ambele capete ale podului cu o platbandă de culoare roşie.
„Pe acest drum s-a rupt balustrada, pe podul de la Obislavu. Domnii de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova au pus câte o platbandă pe o lungime de 10 metri, pe care au luat-o de la mine din primărie, spunând că nu au bani să le refacă. Podul este foarte mare, are o lungime de 15 metri, iar balustrada pur şi simplu a căzut în apă. Nu au reuşit de luni bune să pună una nouă. Până când nu se va întâmpla o tragedie, acel pod nu va fi refăcut. Nu au reuşit nici măcar să pună nişte parapeţi. Ştiu că acest drum are proiectul întocmit, licitat, dar fără finanţare. Prin localitatea noastră, drumul străbate 15 kilometri, pentru că porneşte din Gorj şi ajunge până la Livezi.”, a declarat, cu stupoare, primarul din Grădiştea.
Dezvoltarea turistică, un proiect de viitor
Primarul a acordat o atenţie deosebită infrastructurii drumurilor, astfel încât comuna beneficiază în momentul de faţă de 18 kilometri de asfalt şi 12 kilometri de drumuri pietruite: „Avem în momentul de faţă 18 kilometri de drumuri asfaltate şi 12 kilometri de drumuri pietruite. Am încercat să avem în vedere drumurile, pentru că doar beneficiind de toate utilităţile putem spune că avem şi noi o comună modernă, iar ulterior putem să ne gândim să o dezvoltăm şi din punct de vedere al turismului”, a mai adăugat primarul.
