Astăzi, la Lăpuşata mai funcţionează doar o singură şcoală, iar autorităţile privesc şi ele neputincioase la depopularea satului. De la Revoluţie, tinerii părăsesc în continuare satul din cauza lipsei locurilor de muncă şi a unei perspective de viitor, dar şi din cauza unui mediu social nefavorabil: „Frumuseţea locului şi aşezarea comunei pe dealuri pline de verdeaţă, departe de zonele poluate, contrastează puternic cu faptul că satele sunt din ce în ce mai nelocuite. În Lăpuşata mai funcţionează în prezent o singură şcoală. Primarul spune că a acordat o atenţie deosebită pentru unităţile de învăţământ, astfel că elevii îşi desfăşoară activitatea acum în cele mai bune condiţii. În prezent, şcoala din Lăpuşata nu are nevoie de nici o intervenţie. Locaţia este izolată, are geamuri termopan, încălzire centrală, lambriuri, grupuri sanitare interioare, iar sălile de clasă au mobilierul într-un stadiu bun. La fel este şi grădiniţa, o locaţie care oferă copiilor din Lăpuşata confortul necesar”, mai spune primarul. În grădiniţă funcţionează două săli, împărţite în două grupe. În curtea şcolii, administraţia locală a amenajat pentru copii un teren sintetic de dimensiuni standard, dar şi o scenă în aer liber: „La şcoală mai avem de amenajat două săli de clasă, una dintre ele o vom transforma într-o mică sală de sport de dimensiunile 10/ 8 metri pătraţi şi o vom dota inclusiv cu necesarul de mobilier de care o sală de sport are nevoie. Clădirea şcolii este recent reabilitată, inclusiv la exterior. Tot cu fonduri alocate din bugetul local, în curtea şcolii am construit o magazie de lemne”, a declarata primarul din Lăpuşata.
Nicolae Joiţa: „Sper că vor avea prioritate proiectele din mediul rural”
Autorităţile locale din Lăpuşata au fost preocupate în această perioadă de realizarea bugetului şi, nu în ultimul rând, pe lista priorităţilor s-au aflat pregătirea, dar şi depunerea proiectelor care urmează să obţină finanţare de la Ministerul Dezvoltării. Primăria şi-a ales patru proiecte pentru această sesiune: „Am citit cu mare atenţie ordonanţa care priveşte alocarea de fonduri guvernamentale pentru proiecte de dezvoltare locala. Acolo se aminteşte foarte mult că vor avea prioritate proiectele din mediul rural. Poate reuşim şi noi să aducem bani de la Ministerul Dezvoltării pentru cele patru proiecte. Nu am depus proiecte pe teme de agrement, proiectele noastre vizează rezolvarea problemelor mari ale localităţii: apă, canalizare, asfalt pe drumuri şi modernizarea iluminatului public. Un primar, indiferent de mărimea localităţii, nu poate rezolva problemele comunităţii fără fonduri atrase. Desigur, nu ne îmbătăm cu apă rece! Cu toţii suntem convinşi că nevoile fiecărei localităţi sunt mari, iar resursele sunt limitate. Sper, totuşi, ca finanţarea proiectelor să nu se facă pe criterii politice”, declară primarul liberal din Lăpuşata.
În urmă cu patru ani, nu exista nici o palmă de asfalt pe drumurile comunale
Primarul Nicolae Joiţa a depus la Ministerul Mediului mai multe proiecte pentru care speră să obţină finanţare. Un prim proiect vizează asfaltarea 10,2 kilometri: „Acest proiect de asfaltare este foarte important, pentru că localitatea Lăpuşata deţine 100 de kilometri de drumuri comunale. Din cei 100 de kilometri de drumuri comunale pe care îi are Lăpuşata avem abia 6,5 kilometri asfaltaţi, drumuri care s-au realizat o dată cu finanţarea proiectului demarat în primul mandat, cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării. Restul drumurilor comunale în mare parte sunt pietruite, iar marea majoritate sunt drumuri de pământ”, spune Joiţa. În urmă cu patru ani, când am preluat mandatul, Lăpuşata nu avea nici o palmă de asfalt pe drumurile comunale. Tot la capitolul infrastructură rutieră, localitatea face parte din Asociaţia Intercomunitară „Cerna –Vâlcea”, asociaţie înfiinţată de curând, împreună cu alte trei localităţi: Roeşti, Amărăşti şi Pesceana: „Tot la capitolul asfaltări intenţionăm să accesăm fonduri europene pentru dezvoltarea celor patru localităţi pe Măsura 7.2. Destinaţia lor este clar definită: modernizarea drumurilor comunale prin asfaltare, dar, deocamdată, programele europene nu au deschis nici un ghid de finanţare în acest sens. Poate, într-un final, cei care gestionează aceste programe europene se vor gândi că şi în satele din România sunt primari care aşteaptă cu sufletul la gură accesarea fondurilor, pentru că nu vor să mai vadă noroi pe drumurile comunale”, este de părere primarul.
Referitor la proiectele pe care le-a depus la Ministerul Dezvoltării, primarul este destul de sceptic: „Noi le-a depus, dar nu se ştie, mi-e teamă să nu ne lovim de proverbul „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul”. Investiţiile mărunte din localitate le rezolvăm cu bani alocaţi din bugetul local, însă acestea, care sperăm să intre la finanţare au valori foarte mari. În primul rând am depus un deviz general pentru modernizarea drumurilor comunale, acolo unde avem introdus sistemul de apă şi canalizare. Acest proiect de asfaltare ar veni în prelungirea celor şase kilometri de drumuri comunale modernizate. Existenţa reţelei de canalizare şi a sistemului de apă într-o localitate este condiţia de finanţare a guvernului pentru proiectele de asfaltare”, spune primarul.
Fonduri europene, atrase prin Asociaţia Cerna – Vâlcea
Primarul Joiţa promite că va continua ceea ce a început, în principal finalizarea lucrărilor de asfaltare a drumurilor comunale. „Vreau să continuăm şi demersurile pentru accesarea fondurilor europene prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare, „Cerna –Vâlcea”, asociaţie înfiinţată de curând, împreună cu cele trei localităţi: Roeşti, Amărăşti şi Pesceana. Intenţionăm să accesăm fonduri europene pentru dezvoltarea celor patru localităţi pe Măsura 7.2. Destinaţia lor este clar definită: modernizarea drumurilor comunale prin asfaltare. În ultimii patru ani s-au realizat proiecte necesare pentru comunitate, care astăzi se văd cu ochiul liber. Localitatea beneficiază în prezent de alimentare cu apă şi canalizare, şcoli moderne şi drumuri comunale întreţinute. Cheia acestui progres a fost faptul că, înainte de a prelua frâiele administraţiei locale, am fost membru în comisia economică a Consiliului Local timp de opt ani, cunoscând astfel problemele cu care se confrunta localitatea şi administraţia locală. Totuşi, soluţionarea promptă a solicitărilor cetăţenilor cred că este o realizare mare pentru mine, în acest sens formându-mi şi colectivul din primărie, pentru a răspunde acestor deziderate. Factorii care au contribuit la reuşita mea din primul mandat au fost munca şi seriozitatea”, spune primarul.
Dacă se va prelungi procesul pentru căminul cultural, primarul va începe o construcţie nouă
Primarul îşi doreşte şi demararea proiectului pentru ultimele extinderi de reţea de apă pe o lungime de 2,5 kilometri şi a extinderii de canalizare. Problema sa cea mai mare priveşte, însă, faptul că administraţia locală se află într-un proces care durează de mult timp cu constructorul căminului cultural. „Nu în ultimul rând, mi-aş dori finalizarea procesului în care ne aflăm cu căminul cultural. În prezent suntem tot în instanţă, nu ştiu unde vom ajunge. În situaţia în care văd că legiuitorul nu va acorda nici o decizie definitivă vom construi alt cămin, din temelii, deoarece actuala clădire a căminului cultural niciodată nu va lua avizul necesar de la ISU, conform noii legislaţii”, afirmă primarul Joiţa.
