Aşezat pe valea Olteţului, la răscruce de drumuri între câmpie şi munte, cunoscut de-a lungul timpului ca fiind un târguşor în esenţă bine dezvoltat social şi economic, comunitatea sătească din Bălceşti a fost puternic influenţată de evenimente istorice. În această zonă minunată au trăit şi au luptat personalităţi de seamă, care pentru faptele lor au rămas înscrise cu litere de aur în istorie. În mărturiile documentare ale Bălceştiului putem afla că, la data de 2 martie 1821, Tudor Vladimirescu poposeşte în pridvorul şcolii din satul Beneşti, în drumul său către Bucureşti. De o mare însemnătate este şi faptul că satul Beneşti este locul unde s-a născut marele cărturarul Petrache Poenaru, cel care, în anul 1827, obţinea la Paris brevetul pentru stilou. Petrache Poenaru a fost, de asemenea, organizatorul învăţământului naţional românesc, omul de taină al lui Tudor Vladimirescu, cel care a conceput steagul naţional, steag ce a fost purtat pentru prima dată de pandurii marelui revoluţionar, dar şi editorul primului ziar românesc, denumit „Foaie de propagandă”, pentru armata de panduri a lui Tudor Vladimirescu. A fost, de asemenea, fondatorul colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova şi membru al Academiei Române din anul 1870. O altă însemnătate a istoriei locale este numele satului Otetelişu, dat de familia Otetelişenilor, sprijinitoare a acţiunilor revoluţionarului Tudor Vladimirescu. Locurile acestea încărcate de legende şi istorie te fac să ai ambiţii, să ţinteşti la lucruri mari. Răsfoind filele cronicii Bălceştiului constaţi cu satisfacţie că, de-a lungul timpului, întâlneşti încrustate pe răbojul vremurilor nenumărate nume, onorând astfel obârşia lor vâlceană.
Bălceşti, între istorie şi turism
Bălceştiul are istorie, care trebuie pusă în valoare. În acest sens, primarul Constantin Aleca are în plan promovarea turistică a localităţii şi spune că în zonă există unul dinte cele mai frumoase circuite turistice ale judeţului: „În Bălceşti putem atrage turiştii oferindu-le un traseu turistic unic, datorită istoriei acestei zone. Noi ne putem mândri cu Conacul Otetelişenilor de la Beneşti, locul unde s-a născut marele cărturar Petrache Poenaru. Conacul în prezent este introdus în circuitul cultural-turistic al României. Aici, Institutul Cultural Român organizează frecvent tabere de pictură, vernisaje sau lansări de carte. Putem face chiar un circuit turistic, însă abia acum începem modernizarea drumului de exploatare agricolă din satul Goruneşti, cătunul Popeşti. El face legătura cu biserica-monument istoric construită în anul 1791 de Protopopul Cîrstea, fiind printre singurele biserici din judeţ care păstrează fresca originală. Tot în acel sat mai avem trei cule ale boierilor, iar Olteţul, fiind aproape, va da plusvaloare circuitului turistic. Aici, pe valea Olteţului, în acest punct vrem să amenajăm o tabără de vară pentru copii, iar în partea cealaltă, spre Beneşti avem Conacul Otetelişenilor. Aici vom reabilita un drum de exploatare agricolă care trece pe o lungime de 3 kilometri, printr-o păşune. Acest drumul are serpentine spectaculoase, este un traseu pe care noi îl numit „Micul Transfăgăraşan”, şi face legătura de la Oteteliş, unde avem o altă biserică monument istoric, care poate fi vizitată, apoi urcă pe acest traseu frumos până sus, la cel mai înalt sat al oraşului, Palei, după care coboară la Irimeşti, de unde poţi să vizitezi conacul. Dar, pentru promovarea Bălceştiului din punct de vedere turistic, trebuie mai întâi să asfaltăm drumurile, pentru că acest drum este astăzi unul de pământ. Bălceştiul a fost o zonă unde se făceau schimburi comerciale între munte şi partea de sud a judeţului. Negustorii de la munte luau cereale de le noi, în schimbul fructelor. Un târg al negustorilor era Bălceştiul. Oraşul şi-a căpătat acest statut pe data de 18 iunie 2002”, ne-a declarat primarul din Bălceşti, Constantin Aleca.
Ministerul Dezvoltării a alocat Bălceştiului doar 13 miliarde de lei
Dintre cele 89 de localităţi ale judeţului, oraşul Bălceşti este la coada clasamentului, în ceea ce priveşte alocările de fonduri de la Ministerul Dezvoltării. În acest sens, primarul spune că este dezamăgit, fiindcă, dintre cele trei proiecte depuse a primit bani doar pentru construirea unui pod: „Actualul proiect pentru care am primit finanţare este pentru construirea unui pod nou, peste Pesceana, în valoare de 13 miliarde de lei. În prezent nu există nici o trecere peste pârâul Pesceana, în acel punct extrem de important pentru localitate. Puntea care exista acolo a fost luată de apă. Sunt dezamăgit, mă aşteptam să prindem finanţare şi pentru asfaltarea drumurilor, un proiect vital pentru comunitatea din oraşul Bălceşti. Aveam o continuitate în ceea ce priveşte modernizarea drumurilor. Nu înţeleg de ce nu s-au alocat fonduri. Sub oraşul Bălceşti mai sunt localităţile Valea Mare şi Fârtăţesti, cu cele mai mici alocări de fonduri. Aceste proiecte, pe care le-am depus la Ministerul Dezvoltării au fost primele proiecte ale oraşului care s-au depus prin PNDL. A mai fost un program din 2008, O.G.7, unde am accesat pentru asfaltarea unui drum pe o lungime de 4 kilometri, proiect pe care ulterior l-a preluat PNDL-1”, ne-a declarat primarul. Pe tema absorbţiei fondurilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, primarul oraşului Bălceşti a depus trei proiecte: un proiect pentru asfaltarea unui drum comunal pe o lungime de 13 kilometri, modernizarea Pieţei Centrale şi construirea unui nou pod peste pârâul Pesceana.
Reabilitarea infrastructurii şcolare are nevoie de fonduri
Despre şcolile din Bălceşti, primarul spune că este nevoie de reabilitarea şi modernizarea urgentă a acestora. Afirmă că nu a depus proiect pentru modernizarea şcolilor la Ministerul Dezvoltării tocmai în ideea de a prinde finanţare proiectul de asfaltare a drumurilor sau de a nu i se reproşa că Bălceştiul nu a primit bani din cauza faptului că avea multe proiecte depuse. Tot ce s-a investit până acum în şcolile din Bălceşti s-a făcut cu fonduri alocate din bugetul local, acestea fiind doar mici reparaţii, spune primarul, însă lucrările care s-au făcut nu sunt suficiente. Primarul afirmă că toate şcolile au nevoie de o reabilitare, însă urgentă ar fi intervenţia la internatul de băieţi, corpul II al Liceului Tehnologic unde, în prezent plouă prin acoperiş: „În această locaţie ar fi necesar de urgenţă un proiect de reabilitare şi consolidare a clădirii, dar şi dotarea locaţiei cu mobilier nou, pentru că acelea sunt băncile pe care am învăţat şi eu, în 1985. Mă doare sufletul când văd că în şcolile din Bălceşti clasele sunt ca acum 40 de ani. Noi depuneam proiecte şi pentru modernizarea şcolilor, la Ministerul Dezvoltării, dar nu am avut făcute ridicările topografice. Acestea sunt nişte proceduri anevoioase începând de la postarea pe SEAP, licitaţii, apoi contracte încheiate, etape peste care nu poţi să treci, dar care durează luni”, a spus primarul.
Trei şcoli nu au autorizaţie de funcţionare
În localitate mai funcţionează şcoala gimnazială în satul Goruneşti, grădiniţa de la Bălceşti, Şcoala de Arte şi Meserii, Şcoala Gimnazială Otetelişu, Şcoala cu clasele I-IV Beneşti şi Şcoala cu clasele I-IV din satul Cârlogani, însă nu toate şcolile au autorizaţie de funcţionare: „Şcoala din Goruneşti nu are autorizaţie de funcţionare, şi nici şcolile din satele Cârlogani şi Bereşti. Aceste locaţii nu au apă, canalizare, iar grupurile sanitare sunt în fundul curţii, iar ca noi sunt multe şcoli din judeţ. Ne gândim ca anul viitor se le prindem pe investiţii mai puternice. Mai este o problemă: scăderea numărului de copii. În acest sens trebuie să vedem dacă aceste şcoli vor mai avea viabilitate, pe termen lung. Altfel, te apuci de investiţie, cheltuieşti miliarde de lei, iar în următorii doi ani riscăm să punem lacătul pe uşi, pentru că nu mai sunt copii. Cu toate astea, toate clădirile necesită reparaţii, şi noi vom face proiecte în acest sens, încât şcolile să aibă autorizaţie de funcţionare”, declară primarul. În oraşul Bălceşti mai sunt aproximativ 1300 de elevi. Există şi un liceu cu renume, care poartă numele lui Petrache Poenaru, inventatorul stiloului, iar anul acesta gradul de promovabilitate la bacalaureat a avut o creştere de peste 60%: „În localitate funcţionează un liceu cu profil tehnic veterinar şi o şcoală profesională, dar o mare parte dintre părinţii îşi îndreaptă copiii către liceu. Copiii de aici au văzut, însă că nu se trece atât de uşor bacalaureatul şi îşi doresc să urmeze şcoala de meserii cu profil mecanic, pentru că aici statul acordă fiecărui copil suma de 200 de lei lunar, şi transport gratuit”, mai afirmă primarul.
