Localitatea Cernişoara dispune în prezent de o reţea de alimentare cu apă şi canalizare pe o lungime de 10 kilometri. Este printre cele unsprezece localităţi din judeţul Vâlcea care a reuşit să implementeze în mandatul 2008 – 2012 proiectul integrat, pe Măsura 3.2.2. cu fonduri europene, constând în alimentarea cu apă şi canalizare în comuna Cernişoara, în satele Armăşeşti, Groşi, Modoia, modernizarea prin betonare a doi kilometri de drum în satul Obârşia, dar şi dotarea Căminului Cultural Mădulari. Pentru ca întreaga comunitate să beneficieze de apă la robinet şi de canalizare, soluţia cea mai sigură identificată de administraţia locală pentru finanţarea lucrărilor rămâne finanţarea din fonduri europene. Astfel, proiectul de extindere a reţelei de apă şi canalizare va începe în cadrul masterplanului judeţului Vâlcea în domeniul apei şi apei uzate, derulat prin societatea Apavil: „Suntem prinşi
în masterplanul judeţului cu o valoarea de 3 milioane de euro pentru extinderea reţelei pe o lungime de 25 de kilometri la apă şi pe opt kilometri la canalizare, în satele Obârşia – Măduari – Cernişoara. Am înţeles că acest proiect este garantat, iar sumele sunt „bătute în cuie”, deoarece cu fondurile europene nu te poţi juca, altfel se strică toată mustăria şi nimeni nu îşi permite acest lucru. Cred că din toamnă vor începe licitaţiile”, a afirmat primarul.

Peste 300 de familii trăiesc în sărăcie lucie   
• Mihai Ionescu: „Ajutoarele sociale de la Uniunea Europeană sunt un dar de la Dumnezeu

După multe sesizări ale primarilor, este posibil ca, din 2016, să poată beneficia de ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeană şi persoanele defavorizate care au venit sub pragul minim garantat, de 400 de lei. „Am primit de la judeţ o adresă prin care ne cer numărul estimativ al persoanelor care au venitul lunar sub 400 de lei. Se pare că şi aceste persoane vor fi, într-un final, înregistrate cu dreptul de a primi alimente. Noi vom face o anchetă socială, în urma căreia vor fi trecuţi pe liste, să primească şi ei aceste ajutoare. Astfel, toată lumea care are venitul sub 400 de lei va putea beneficia de ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeană. Este un lucru bun, pentru că ne puseseră oamenii în cap, nu ştiam ce să mai facem”, ne-a spus primarul. În fiecare an, primarul localităţii Cernişoara, Mihai Ionescu se declara nemulţumit de modul în care Ministerul Fondurilor Europene demara programul de acordare a
pachetelor de alimente persoanelor defavorizate. Astfel, până în primăvara anului 2014, conform programului, persoanele care primeau alimente erau doar cele care beneficiau de venitul minim garantat, pensionarii cu pensii mai mici de 400 de lei, şomerii înregistraţi în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi persoanele cu handicap grav şi accentuat. Un alt aspect care, de fiecare dată, şi-a arătat efectele, era creşterea simbolică a pensiilor şi a unor ajutoare. Astfel, un pensionar cu o pensie de 400 de lei, beneficiar al ajutoarelor sociale până la finele anului, nu se mai putea încadra să primească ajutoare ca urmare a majorării venitului cu 20 de lei. Aceste situaţii conduceau în fiecare an la reducerea substanţială a numărului beneficiarilor de ajutoare de la Uniunea Europeană. Mai mult, au fost destui pensionari care s-au văzut puşi în situaţia ca, deşi au o pensie modică, de 420 de
lei, să nu mai figureze în listele cu beneficiari. Evident că, în afară de această categorie de persoane defavorizate, un alt exemplu mai sunt persoanele singure sau fără adăpost. Într-o astfel de situaţie, distribuirea ajutoarelor sociale era o povară aruncată în cârca primarilor. De fiecare dată, primarul din Cernişoara, Mihai Ionescu, spunea că nu este de acord cu această metoda de acordare a ajutoarelor pentru că, de fapt, instituţiile descentralizate decid cine trebuia să primească şi cine nu, în timp ce primarii sunt cei care cunosc realitatea din zonele pe care le gospodăresc. Astfel, de fiecare dată, la împărţirea alimentelor, primarul era mereu omul cel rău: „În raza noastră de activitate avem foarte multe familii sărace, care ar fi trebuit să primească şi ei pachete şi nu au primit nimic, pentru că nu sunt în evidenţă. În fiecare an eu nu am ştiut cine primeşte aceste ajutoare şi cine nu. De
fiecare dată numeam această listă o bătaie de joc la adresa primarilor. Oamenii vin de fiecare dată la noi, şi pe bună dreptate, în timp ce toate deciziile se iau la nivel central. Tabelul venea de la instituţiile descentralizate şi de fiecare dată am spus că acesta ar trebui întocmit de primării. La Cernişoara avem peste 300 de familii care trăiesc într-o sărăcie lucie şi ar fi trebuit să primească aceste alimente. În fiecare an oamenii pe noi ne-au învinuit, noi suntem mereu cei răi, în faţa lor”, a mai declarat primarul social–democrat Mihai Ionescu.

Microbuzul şcolar suplineşte şcolile comasate

În localitate vor funcţiona în acest an patru şcoli cu clasele I-VIII, respectiv două şcoli cu clasele I-VIII. „Vom comasa ciclul gimnazial de la şcoala din satul Modoia şi de la şcoala din satul Cernişora, iar elevii de aici îi transportăm cu microbuzul şcolar. Am făcut o restructurare, dar numai pentru ciclul gimnazial, pentru a rămâne ciclul primar în toate şcolile. Altfel, consider că se degradează locaţiile, dacă le lăsăm pustii. Încercăm să vedem cât mai putem rezista, pentru că nu sunt semne că numărul copiilor ar putea să se înmulţească. Eu ţin cu dinţii ca aceste locaţii să nu se închidă, pentru că părinţii noştri s-au străduit să le ridice, iar acest aspect pentru mine este o responsabilitate. S-au construit şcoli în fiecare sat, în ideea ca părintele să-l aibă pe copil tot timpul supravegheat, iar legătura cu dascălul să nu se rupă. Consider că ideea de comasare a şcolilor din mediul
urban nu trebuia să se aplice în acelaşi fel şi la ţară. Nu se poate să formezi o clasă cu un număr de 12 elevi, la fel ca la oraş, pentru că niciodată populaţia unei localităţi nu va fi ca a unei zone urbane. Şcolile din localităţi trebuiau să funcţioneze cu minim şase copii. Eu am spus acest lucru încă de la început, dar nu ai cu cine vorbi: guvernanţii noştri nu aud şi nu văd”, spune primarul.

Nu se va desfiinţa nici o grădiniţă

În schimb, grădiniţele vor rămâne funcţionale în toate satele comunei. „Vor rămâne cele şase grădiniţe la toate şcolile, deşi acum, când vine la primărie câte un cuplu pentru cununie mă rog de ei să facă mai mulţi copii, măcar trei, dar degeaba le spun, că nu se schimbă nimic. Nu există nici un pic de interes, să vedem că se schimbă ceva, de la un an la altul2, mai spune primarul. Urmează ca singurul microbuz şcolar din localitate, cu 30 de locuri, să asigure transportului celor peste 60 de elevi până la şcoală şi înapoi, chiar dacă primarul spune că va trebui să se decaleze programul şcolar cu o oră, pentru ca şoferul microbuzului să aibă timp pentru a efectua toate cursele. „Microbuzul este pregătit pentru începerea noului an şcolar, iar noi suntem pregătiţi pentru a asigura sustenabilitatea lui. Interesul meu primordial a fost să funcţioneze şcolile şi să asigurăm condiţii optime pentru
elevi. Îmi aduc aminte că, pe timpul lui Ceauşescu, la începutul anului era maldărul de caiete şi de cărţi la capătul băncii, iar acum sunt manuale care nu au mai apărut de peste 15 ani. Copiii din Cernişora învaţă tot după manualele vechi, care astăzi au ajuns nişte „zdrenţe” . Avem copii foarte buni, la evaluare au fost unii care au obţinut nota zece la matematică, iar supărarea mea este că o parte dintre aceşti copii sunt lipsiţi de posibilităţi materiale.

Combustibilul pentru iarnă la şcoli, o prioritate

În această perioadă, se realizează igienizarea tuturor şcolilor din comună, asigurarea combustibilului pentru iarnă fiind o prioritate. Tot în această perioadă s-a modernizat reţeaua de iluminat public, care acoperă în prezent toată suprafaţa locuibilă a localităţii, şi, nu în ultimul rând, s-a reuşit să se asigure condiţii optime pentru desfăşurarea procesului educativ la fiecare dintre cele şase şcoli din zonă. Pe partea de cultură, primarul a sprijinit construirea şi renovarea bisericilor din satele Cernişoara şi Mădulari şi renovarea Căminul Cultural Mădulari, construind inclusiv un nou cămin, în satul Cernişoara. Mihai Ionescu este, însă, aplecat şi spre credinţă, Cernişoara fiind una dintre localităţile care, până în anul 1990, a fost printre comunele necooperativizate ale judeţului Vâlcea, dar care a participat cu cantităţi însemnate de produse la realizarea fondului de stat, contribuind
astfel la creşterea prestigiului judeţului, sau, cum îi place primarului să spună, a fost „o comună bogată, iar bogăţia oamenilor de aici este hărnicia lor”.
Primar de-o viaţă, social-democratul Mihai Ionescu este acum la al şaselea mandat consecutiv şi are proiecte importante în derulare, pe care doreşte să le ducă la îndeplinire în această legislatură. Extinderea alimentării cu apă şi canalizarea în toată comuna, finalizarea infrastructurii prin asfaltarea drumurilor comunale şi achiziţionarea unui microbuz sunt doar câteva dintre proiectele pe care primarul le doreşte realizate.