La final de an, există posibilitatea ca aparatul administrativ din localitate să rămână descoperit la capitolul salarii, dar şi la plata unor prestaţii sociale, deşi administraţia locală funcţionează cu mai puţini angajaţi decât prevede organigrama. În aceste condiţii, primarul solicită deblocarea posturilor. Potrivit acestuia, funcţionarii fac cu greu faţă volumului de muncă, iar nedeblocarea posturilor face ca activitatea primăriei să fie dată peste cap. În acest sens, chiar primarul a fost pus, de cele mai multe ori, în situaţia de a lua mătura în mână. „Am făcut aceste cheltuieli, de decolmatare a pâraielor, a şanţurilor şi refacerea podeţelor, în situaţia în care noi nu avem bani pentru salarii. Ultimii bani acoperă luna septembrie, iar în octombrie, noiembrie şi decembrie nu mai am fonduri de salarii. Sunt strangulat prin finanţele publice, pentru că nu mi se dă fondul de salarii, chiar dacă i-am solicitat prin tot felul de demersuri, de memorii, de organigrame sau avize. În prezent, suntem 15 angajaţi, dar avem posturi unice de casieri, de femei de serviciu, pe care nu pot angaja pe nimeni. Şi eu, ca primar, iau mătura în mână şi dau prin birou, şi fiecare face la fel. Mai folosim câte o fată de pe la ajutorul social, care vine o dată sau de două ori pe săptămână, dar iarna este foarte greu cu focul, avem centrală şi trebuie ca noi, salariaţii, să facem focul.”, a mai spus liberalul Lucian Antonie.
Apa, canalizarea şi asfaltul mai au de aşteptat
Pentru că este cetăţean european de mai bine de şapte ani, ţăranul din Tetoiu are tot dreptul să-şi dorească utilităţi în satul său, dar mai are de aşteptat mult şi bine până va avea condiţii decente de trai. Primarului localităţii Tetoiu, Lucian Antonie, spune că cele trei proiecte depuse pe fonduri guvernamentale, pentru apă, canalizare şi asfalt, facilităţi fără de care nimeni n-ar trebui să mai fie obligat să trăiască în mileniul trei, sunt în stand-by. „Eu, într-adevăr, m-am angajat să introduc alimentarea cu apă în Tetoiu. Mai am un singur aviz şi sper ca într-o săptămână să-l avem, după care voi obţine autorizaţia de construcţie. Am 1,5 miliarde de lei vechi repartizate de Consiliul Judeţean, pe care îi voi cheltui pentru introducerea reţelei de alimentare cu apă. Proiectul este întocmit pentru 28 de kilometri. Anul trecut am licitat proiectele de apă, canalizare şi asfalt, iar licitaţiile nu s-au contestat. În această privinţă au mers foarte bine, dar au durat foarte mult avizele şi nu eram hotărât pe ce fonduri să merg. În prezent, suntem pe OG 28, de unde primim câte un miliard-două maxim anual, iar valoarea totală a proiectului este de 40 de miliarde de lei vechi. Reţeaua este prinsă în proiect pentru întreaga localitate, excluzând satul Budele. În acest sat vom face un alt proiect de extindere, pentru că ar trebui să urc coasta Dealul Budelui şi pentru asta trebuie montate pompe care să ducă apa la staţia de epurare de la Tetoiu. În acest sat sunt 100 de familii şi acolo trebuie montate staţii de pompare, puţuri cu apă, staţie de epurare, practic, mai trebuie un sistem separat. Nu ştiu când vom finaliza acest proiect, pentru că, dacă este după finanţările de la stat, îmi vor trebui 10 ani.”, se plânge primarul Lucian Antonie.
Nu există bani pentru remedierea pagubelor în urma inundaţiilor
Cele 12 milioane de lei alocate de Guvern pentru remedierea pagubelor în urma inundaţiilor din Vâlcea au spulberat speranţele multor primari că vor primi bani cu care să realizeze lucrări de refacere în localităţile lor. Suma primită de la Guvern s-a dovedit a fi insuficientă, reuşind să atragă doar gâlceavă între edili, ţinându-se cont de faptul că inundaţiile au produs în judeţul Vâlcea pagube de peste 200 de milioane de lei noi. „Am înţeles că au marjat doar pentru refacerea drumurilor judeţene, dar şi eu am un pod distrus pe un drum judeţean, iar la mine nu ajunge nici un leu. Promisiuni am, Consiliul Judeţean a trimis o comisie care a evaluat, a fotografiat zona şi am înţeles că se face şi un proiect la acest pod, din satul Budele, de pe DJ 676G, distrus în proporţie de 50%. Mai am alte două poduri distruse total, dar acestea sunt pe drumuri comunale. Dacă s-au hotărât să dea bani doar pe drumuri judeţene măcar pe acesta să-l refacă.”, speră primarul.
Reabilitarea podurilor distruse de viituri, la stadiul de speranţă
În multe localităţi, ploile din ultima perioadă au lăsat în urmă un bilanţ negativ. Cu toate acestea, pentru remedierea stricăciunilor nu sunt bani, iar reprezentanţii statului dau în continuare neputincioşi din umeri la suferinţa ţăranului român. La Tetoiu, cetăţenii din două cătune suferă de pe urma viiturilor, care le-au distrus singurele podeţe şubrezite. Primăria a reuşit să improvizeze o trecere care, însă, nu poate să fie folosită multă vreme, fiind doar o soluţie salvatoare, până când se vor găsi bani pentru construcţia unor poduri noi. Primarul localităţii a cerut ajutor pentru construirea podurilor şi repararea drumurilor, dar răspunsul autorităţilor nu este încurajator. Potrivit primarului, în momentul de faţă, aprovizionarea localnicilor se face destul de anevoios. Este greu de imaginat că acum, la începutul mileniului trei, cetăţenii acestor sate sunt nevoiţi să trăiască în permanenţă cu teama de izolare, cu o singură „limbă din bârne” improvizată, care face legătură cu lumea, şi care poate fi spulberată la o nouă viitură.
Ambulanţa nu poate ajunge la zeci de localnici
Zeci de localnici din două sate ale comunei Tetoiu sunt izolaţi de lume. Dacă s-ar întâmpla ca unuia dintre ei să i se facă rău, ambulanţierii nu ar putea trece peste podul improvizat din bârne, construit pentru ca localnicii să poată merge măcar până la alimentară. Traversarea peste acest podeţ este o adevărată aventură, ambulanţierii asumându-şi riscul de a traversa la picior puntea improvizată, cu pacientul pe targă. „Două sate, unde avem aceste două poduri distruse, sunt izolate, dar le-am făcut alte variante ocolitoare. În satul Lunca Nenţuleşti sunt opt gospodării, iar celălalt pod este spre satul Perteşti, unde sunt şase gospodării, pod care face legătura şi cu localitatea Roşiie. Din fericire, în cele două cătune nu avem copii, au rămas numai bătrânii. La iarnă nu ştiu ce se va întâmpla. Eu am improvizat nişte punţi pietonale, să poată merge oamenii măcar până la magazin, pentru a-şi cumpăra pâine. În schimb, în situaţii deosebite, o ambulanţă nu poate ajunge acolo nici măcar prin vadul apei, deoarece malul este foarte înalt. Se poate merge doar pe drumurile ocolitoare, însă distanţa este forte mare şi poate să moară un om, dacă salvarea nu ajunge în timp util. Şi situaţia din localitatea noastră este destul de gravă, însă nu am reuşit să ne facem bine auziţi, cu toate am comunicat-o la momentul potrivit. Toate lucrările care se fac în prezent în localitate, şi anume cheltuielile cu utilajul pentru decolmatarea pâraielor şi toate reparaţiile, sunt suportate de noi, dar am rămas datori pentru ele.”, a declarat primarul Lucian Antonie.
