Casele aflate în apropierea malurilor pârâului Tărâia, din oraşul Berbeşti, sunt ameninţate din cauza haldei de steril rezultată în urma exploatării miniere din zonă, care a fost depozitată pe marginea pârâului şi care este antrenată acum de ploi, astfel încât este posibil să afecteze sute de gospodării din zonă. În oraşul Berbeşti, apele pârâului Tărâia au produs deja eroziuni pe malul drept în zona UMC Berbeşti – satul nou Panga – Valea Mare, pe o lungime de circa 500 de metri. Muntele de steril are o suprafaţă de zeci de hectare şi, o dată cu ploile abundente din ultima perioadă, acesta alunecă treptat, punând în pericol numeroase gospodării, ba chiar poate obtura cursul pârâului Tărâia. Valul de steril înaintează deja de mai mult timp, împingând cursul pârâului pe o distanţă de 100 de metri şi  modificându-i astfel traiectoria, acesta forţând acum erodarea
malului drept. Aproximativ 300 de metri mai sunt până la casele oamenilor, iar la o alunecare mai accentuată a haldei se poate opri cursul apei. În acel moment, toate casele aflate acum pe mal vor fi în pericol. „Pentru rezolvarea problemei la pârâul Tărâia nu se ia nici o măsură, de două luni. În prezent, pârâul trece pe tarlalele cetăţenilor. Din cauza ploilor abundente, halda de steril a minierei s-a deplasat, blocând traseul de curgere a pârâului. Astfel, apa erodează din mal, formându-şi un nou traseu, prin tarlalele oamenilor. Nu vrea nimeni să ne ajute cu ceva, iar noi, primăria, nu avem voie să intervenim acolo pentru că zona este sub administrarea Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. Eu pot să intervin doar cu note-dispecer sau cu un e-mail, prin care să comunic situaţia. Reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Vâlcea (SEGA) dau neputincioşi din umeri, pentru că nu au bani. Au venit la faţa locului, au constatat situaţia, m-au ajutat cu un utilaj, dar ne trebuie bani. Acolo este necesară o lucrare de canalizare a pârâului Tărâia. Proiectul există, iar acum 10 ani valoarea lui era de 25 de miliarde de lei vechi. Astăzi, nimeni nu dă banii aceştia, nimeni nu se gândeşte la bieţii oameni. Cetăţenii vin la primărie să-mi ceară mie despăgubire, dar noi nu avem nici o vină că halda minierei a fost făcută prost. Haldele sunt gropi făcute de ei, un fel de depozit care nu a fost amenajat şi, cu timpul, era normal să alunece, blocând pârâul Tărâia. Nimeni nu se sinchiseşte de situaţie până când nu se va întâmpla o nenorocire, adică să fie inundate casele sau, la o viitură, aşa cum a mai fost, să le spulbere de-a dreptul. Eu mai multă putere decât a anunţa nu am.”, a declarat primarul oraşului Berbeşti, Vintilă Chelcea.

Satul Amzuleşti, la un pas de izolare totală

Undeva, pe un vârf de deal, în satul Amzuleşti, o mână de oameni mai trăiesc şi acum, uitaţi de lume, cu teama că, în orice moment, satul lor poate fi izolat sau, mai grav, că cele 17 gospodării care au mai rămas în picioare vor cădea în valea frământată de buldozere şi excavatoare. Furia apelor din vara acestui an a distrus singurul drum de acces, producând o alunecare de teren pe aproximativ 100 de metri din drumul lung, care face legătura între sat şi oraş, scufundându-l pur şi simplu, la o adâncime de peste 10 – 15 metri. În opinia primarului, vechiul drum nu mai poate fi consolidat, fiind rupt în felii, pe aproape un kilometru, deoarece terenul din zonă este instabil. În prezent, s-a făcut o potecă provizorie, pentru pietoni, pe lângă halda de steril. La apelurile disperate făcute de primar, autorităţile competente dau neputincioase din umeri, spunând că „nu sunt bani”. Oamenilor din cătun le-a rămas doar credinţa în Dumnezeu. „Cel mai tare mă doare când văd oamenii din satul Amzuleşti. Ştiu că vine iarna, dar nu ştiu ce voi face cu ei. Avem teren pentru strămutarea acelor gospodării, nu este o problemă, dar statul trebuie să-i despăgubească, nu aşa cum se dă la mineri, dar măcar la jumătate, cu două miliarde de lei vechi pentru fiecare  gospodărie. Soluţia este să se mute toţi. Dacă mai rămân acolo, o fac pe răspunderea lor. În situaţia în care va mai veni un potop la nivelul celor prin care am trecut, satul o să fie blocat definitiv, casele se pot duce cu totul la vale. Acolo, în Amzuleşti, este o groapă, nu o adevărată exploatare minieră. Pentru cele 17 gospodării am făcut un „drum de vară”, pe unde să ajungă şi ei la case, să ajungă copiii la şcoală, dar la iarnă acest drum nu va rezista. În acel sat, drumul nu se va mai putea reface. Trebuie să vină o comisie, să le evalueze casele şi să-i mute, pentru că este mai scumpă refacerea drumului decât valoarea caselor. În această zonă, din cauza exploatării necorespunzătore a minierei, terenul nu se va mai stabiliza niciodată, nici cu sute de miliarde de lei. Părerea mea este că mai bine i-ar muta şi ar despăgubi oamenii, undeva unde să fie măcar apă curentă. Este singura localitate din Berbeşti care nu are apă curentă, pentru că la reţeaua de canalizare sperăm că vom fi şi noi prinşi, într-un final. În prezent, se poate trece pe acel drum, dar, când va începe timpul rău, la oamenii aceia nu va mai putea ajunge nimeni pe picioare, doar cu elicopterul. Noi
am făcut o variantă provizorie de acces, cu materiale pe care încă nu le-am plătit, pe halda întreprinderii miniere care, din cauza calamităţilor şi a depozitării necorespunzătoare, mi-a umflat şi mi-a rupt drumul.”, a declarat Vintilă Chelcea, primarul oraşului Berbeşti.

Şi în acest an, grădiniţele din Berbeşti vor funcţiona la parterul blocurilor

Potrivit primarului, şi în acest an, grădiniţele din Berbeşti vor fi amenajate la parterul blocurilor, ceea ce nu este normal. Există totuşi, din anul 2010, la Ministerul Învăţământului, un proiect pentru construirea unei grădiniţe cu patru săli de clasă, cu program prelungit, proiect declarat eligibil, dar care se află în faza de aşteptare. „Avem o grădiniţă la parterul blocurilor. Prin programul de construire a grădiniţelor cu două, trei sau patru grupe, la Ministerul Învăţământului am depus şi noi proiectul de 220 de miliarde. Până în prezent, s-au finanţat doar grădiniţele cu două săli de clasă. Noi am optat pentru o grădiniţă cu patru săli de clasă. Avem acum două grădiniţe care funcţionează în două apartamente, la parterul blocurilor din oraş, şi una în fostul sediu. Aştept şi eu finanţarea grădiniţelor cu trei şi patru clase, dar cred că îmi va fi pusă răbdarea la încercare. Probabil, o să fie şi grădiniţa din Berbeşti finanţată atunci când se schimbă politica. S-au construit şcoli superdotate, care astăzi sunt închise sau, mai rău, se ridică şi acum unele care, din toamnă, nu îşi vor putea deschide porţile, pentru că nu mai sunt copii, iar mie nu îmi finanţează proiectul, care este extrem de necesar comunităţii. Mai dau un exemplu: sunt multe cămine de bătrâni făcute aiurea prin comune, la standarde, care stau acum închise. Aceste cămine au fost făcute toate pe Măsura 3.2.2., dar Berbeştiul, fiind oraş, nu a avut acces la acest program. Consider că, la noi, comitetul de stat al planificării nu a studiat ordinea priorităţilor, încă se lucrează după o strategie proastă. Sunt localităţi care au şcoală lângă şcoală, fără a fi deschise, iar noi, care avem copii suficienţi, pentru că există şi un liceu în localitate, nu avem şcoli.”, este de părere primarul liberal Chelcea.