Administrează de 12 ani comuna Păuşeşti Măglaşi, unde, aproape de fiecare data a fost ales cu un procent covârşitor din voturile cetăţenilor. În interviul care urmează povesteşte despre stadiul proiectelor aflate în derulare pe raza localităţi, vom afla de ce accesarea fondurile europene este o misiune aproape imposibilă în acest exerciţiu financiar şi care sunt problemele pe care le întâmpină în administrarea localităţii.
Impact real: Care sunt anul acesta cele mai importante proiecte?
Alexandru Dediu: Prin PNDL-2 avem finanţare pentru trei proiecte. Prin urmare, pentru proiectul de extindere şi modernizare a şcolii generale din satul Valea Cheii, şi pentru reabilitarea dispensarului medical s-au finalizat licitaţiile, s-au desemnat constructorii, iar în cel mai scurt timp vor începe lucrările. Cel de-al treilea proiect, de extindere a reţelei de apă pentru o lungime de 4 kilometri este abia în procedura de licitaţie. Tot în această perioadă se lucrează la construirea podului peste pârâul Olăneşti cu bani alocaţi din fondul de rezervă al Guvernului. De asemenea, se lucrează intens la modernizarea trotuarelor, investiţie demarată cu fonduri din bugetul local, proiect care s-a realizat în procent de 25%, şi mai lucrăm la modernizarea, reabilitarea şi consolidarea Căminului Cultural din centrul localităţii. Acest proiect din păcate nu se va finaliza până la evenimentul pe care-l vom organiza pe data de 29 iunie, cu ocazia „Zilelor localităţii” Păuşeşti Măglaşi.
Impact real: Atragerea fondurilor europene poate fi cheia dezvoltării acestei localităţi?
Alexandru Dediu: În acest exerciţiu financiar, 2014 – 2020, am întocmit documentaţia unui proiect în vederea modernizării infrastructurii rutiere pe o lungime de 6 kilometri, proiect pe care l-am depus pe Măsura 7.2., dar care a fost respins de la finanţare, motivul fiind faptul că localitatea, prin poziţia sa, nu a îndeplinit condiţiile impuse în programele europene. Pentru proiectul de înfiinţare a unui Centrul medical de permanenţă am fost informaţi că este posibil să fie o nouă sesiune, fiindcă nici aici proiectul nu a acumulat punctajul necesar în prima alocare de fonduri, din diverse motive. Investiţia include un cabinet medical, dotarea clădirii cu aparatură medicală, ecograf, dar şi ambulanţă. Altfel spus, prin acest proiect în localitate am putea avea un mic spital, care ar reprezenta veriga între medicul de familie şi urgenţe. Scopul principal al unui astfel de centrul este ca pacientul să beneficieze de consultanţă medicală indiferent de oră, inclusiv la sfârşit de săptămână sau în zilele de sărbătoare. Astfel, oamenii ar putea avea acces la un medic generalist care să-i consulte, să le dea un tratament sau să-i trimită cu ambulanţa, în cazuri grave, la spital. Însă, în acest exerciţiu financiar, absorbţia fondurilor europene este o misiune aproape imposibilă, şi asta din cauza condiţiilor drastice impuse în programele europene. Asta nu o spun eu. Din datele Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) reiese faptul că, în ianuarie, rata absorbţiei curente a fondurilor europene pe total programe operaţionale era sub 10%, în ceea ce priveşte perioada 2014 – 2020. Ghidurile pentru depunerea de proiecte europene descurajează absorbţia fondurilor. Fac această precizare fiindcă noi avem experienţă în accesarea fondurilor europene, fiind beneficiarii unui proiect destul de mare, în valoare de 2,5 milioane de euro, în exerciţiul financiar trecut.
Impact real: De ce şi-ar dori o familie să vină să trăiască la Păuşeşti Măglaşi?
Alexandru Dediu: Comuna a fost mereu o localitate bogată, cu oameni harnici, aşezată într-un cadru natural minunat, ferită de zgomotul şi graba unui nu prea îndepărtat trai citadin. Se află la doar zece kilometri distanţă de municipiul Râmnicu Vâlcea, iar investiţiile noastre au dat plusvaloare localităţii. În ultimii ani populaţia comunei a crescut considerabil, lucru resimţit şi în preţul terenurilor. Potrivit agenţiilor imobiliare, un metru pătrat de teren intravilan la Păuşeşti Măglaşi este cuprins între 15 şi 35 de euro. Între cetăţeanul din Râmnic şi cel din Păuşeşti Măglaşi nu este aproape nici o diferenţă. Foarte mulţi cetăţeni din municipiu şi-au construit case în localitatea noastră şi, făcând o trecere rapidă la asfalt, gaze şi apă curentă, este normal ca această categorie de cetăţeni să aibă pretenţii. Noi am încercat să le satisfacem cerinţele, astfel încât să se simtă foarte bine, să fie mândri ca au ales să locuiască aici. Cred că lumea este mulţumită, iar eu sunt împăcat sufleteşte că am depus tot efortul pentru a rezolva în comună problemele comunităţii. Aici, tinerii din localitate nu migrează către oraşe, preferând să îşi construiască locuinţe în comună.
Impact real: Localitatea poate fi introdusă în circuitul turistic al judeţului?
Alexandru Dediu: Pe lângă proiectele de apă, canalizare, şcoli, drumuri şi proiectele sociale ne ocupăm şi de promovarea localităţii din punct de vedere turistic. Încercăm să facem cunoscută povestea unică a măglaşilor pentru noile generaţii, să punem comuna pe harta turistică, împreună cu administraţiile locale din comunele de sub munte: Vlădeşti, Ocnele Mari, Buneşti, Govora, Stoeneşti, Bărbăteşti, Costeşti, Vaideeni şi Slătioara. Din această perspectivă, modernizarea unui drum care să lege aceste localităţi este extrem de importantă din punct de vedere turistic. Drumul este paralel cu muntele, şi este denumit „Drumul Soarelui”. Scopul acestui traseu este de a lega toate aceste localităţi, în vederea dezvoltării turismului monahal, deoarece în fiecare dintre aceste localităţi se găsesc mănăstiri, biserici şi schituri de mare valoare istorică şi ecleziastică, monumente de arhitectură care trebuie cuprinse în acest circuit turistic. Pe acest drum s-ar putea construi pensiuni turistice care să valorifice potenţialul existent în zonă. Puţini ştiu că, la Bărbăteşti, sub Vârful Buila, se poate amenaja o pârtie de schi şi un sat de vacanţă care să colaboreze cu amenajarea turistică de la Vârful Romani. Mai mult, în subsolul localităţii Păuşeşti Măglaşi zac neexploatate ape minerale sulfuroase, şi sunt adăpostite mari rezerve de sare, asemenea celor de la Ocnele Mari. După ce vom finaliza tot ceea ce însemnă utilităţi: apă, canalizare, reţea de gaze şi drumuri asfaltate, vom căuta sursă de finanţare pentru o bază de agrement prin care să punem în valoare bogăţiile subsolului din localitatea noastră.
Impact real: În ce stadiu este proiectul de extindere a reţelei de gaze?
Alexandru Dediu: Extinderea reţelei de gaze este un proiect care va demara cu certitudine. Am discutat cu cetăţenii care vor beneficia de această reţea de gaze, pe tronsoanele respective, în vederea întocmirii dosarelor pe care dânşii trebuie să le facă. Cu dosarele respective voi merge la Distrigaz, apoi vom da hotărâre în Consiliul Local din care să reiasă faptul că susţinem costurile de extindere a magistralei. Un kilometru de reţea costa 3 miliarde de lei vechi, bani pe care îi vom aloca din bugetul local. În prima fază sunt cerinţe pentru 3 kilometri. Aşteptăm cetăţenii să ne aducă dosare şi, cu cât aceste dosare sunt mai repede întocmite, tot atât de repede vom face şi noi următoarele demersuri.
Impact real: Legat de reţeaua de canalizare, ce noutăţi aveţi?
Alexandru Dediu: Localitatea este prinsă în master planul judeţului în vederea demarării proiectului de introducere a reţelei de canalizare. Am înţeles de la preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare ADI Apa Vâlcea că în luna august întreg proiectul va fi scos la licitaţie. Reţeaua de apă şi canalizare a localităţii este în administrarea SC Apavil.
Impact real: Cât este de bine să fii primar la Păuşeşti Măglaşi?
Alexandru Dediu: Înainte de a ocupa funcţia de primar am lucrat în această primărie în funcţia de secretar. Prin urmare, doar mi-am continuat munca, fiind reales de comunitate, la fiecare rundă de alegeri, fără să facă promisiuni. Iar toate aceste lucruri s-au întâmplat deoarece, oamenii îşi doresc în fruntea comunităţii un om serios, care să nu facă politică şi să fie primarul tuturor. În prezent, sunt mândru de realizările pe care am reuşit să le facem în cei 12 ani. Din experienţa acumulată, consideră că, dacă un primar este corect şi îşi asumă responsabilităţile şi obligaţiile, atunci este apreciat de comunitate. Pentru un primar cei mai importanţi sunt cetăţenii pe care trebuie să-i asculte, să-i înţeleagă, să-i ajute cu tot ce îmi stă în putere şi îi permite legislaţia. Trebuie să fii om, iar pentru mine a fi om înseamnă a avea raţiune, aceasta a fost zicala după care m-am condus întotdeauna.
