Alexandrina Ivancu, primarul comunei Livezi, povesteşte într-un interviu acordat cititorilor Impact real în ce măsură influenţează politicul administraţia locală. Ce a determinat-o să candideze din partea UNPR, cum a reuşit să achite datoriile moştenite de la fosta administraţie, dar şi ce şi-a propus ca obiective, până la finele mandatului, aflăm în rândurile de mai jos.

Impact real: Cum aţi reuşit să pierdeţi primăria în anul 2008, după două mandate consecutive?
Alexandrina Ivancu: M-au trântit la 22 de voturi, din răutate, au fost conflicte cu bâte, cu maşini răsturnate, într-un mod urât. Eu eram la PC în momentul respectiv, iar preşedintele Dumitru Buşe tocmai în perioada aceea a decedat, între turul întâi şi al doilea. Nu am avut susţinere politică, iar fără ea nu poţi să te descurci. Dacă nu ar fi nevoie de astfel de susţinere, eu nu aş face deloc politică. Nu se poate face administraţie fără politică, nu ai cum. Politic depinzi de tot, nu ai cum să te descurci altfel.

Impact real: Ce v-a determinat să candidaţi din partea UNPR? De ce nu din partea PSD sau PNL?
Alexandrina Ivancu: A fost o problemă cu USL, înainte de alegeri, deoarece fostul primar era de la PDL şi, crezând că politica îl ajută să câştige din nou, a trecut la USL şi a aranjat la judeţ să fie unic candidat din partea Uniunii. Eu am fost nevoită să îmi găsesc atunci o formaţiune politică, din partea căreia a trebuit să candidez, şi am mers la UNPR. Eu lucrez din anul 1998 la Primăria Livezi, pe postul de asistent social. Atunci era un viceprimar tractorist, iar în anul 2000 mi-a spus că îşi depune candidatura de primar. Atunci m-am hotărât să candidez şi eu, m-am ambiţionat, deşi nimeni nu avea încredere că voi ieşi primar eu, o femeie. Am candidat din partea APR şi aşa am devenit primar în anul 2000.

Impact real: Aţi preluat primăria cu conturile blocate, din cauza datoriilor. Despre ce datorii era vorba?
Alexandrina Ivancu: S-a realizat o consolidare la un drum pe care l-am amenajat în 2008, prin fonduri europene, pe programul SAPARD. Fostul primar a renunţat la o consolidare care era prinsă în acel proiect şi a revenit în 2009 cu alt plan, depus pe situaţii de urgenţă. Nu avea suport financiar, şi a rămas să plătesc eu această datorie. M-a ajutat Consiliul Judeţean, recunosc. Am avut conturile blocate din iunie 2012 şi până în octombrie 2013, dar am scăpat de datorii şi acum ne apucăm să facem ce mai putem. Am mai avut noroc cu aceste ordonanţe, pentru plata arieratelor, care m-au ajutat să nu înregistrez datorii, în momentul actual. Avem o licitaţie pe SEAP pentru o bucăţică de drum de 1,2 kilometri, care face legătura între drumul naţional şi cel comunal, pe care am reuşit să-l asfaltez eu, în 2008.

Impact real: Majoritatea primarilor se plâng de felul în care arată drumurile din comuna pe care o conduc. Observăm că, şi la Livezi, infrastructura rutieră lasă de dorit. Ce v-aţi propus să faceţi, în acest sens?
Alexandrina Ivancu: Chiar prin faţa primăriei trece un drum naţional pentru refacerea căruia le-am dat aviz încă din 2006, dar, până în prezent, nu s-a întâmplat nimic. Drumul arată groaznic şi traversează comuna pe o distanţă de 11 kilometri. Avem, aşa cum vă spuneam, licitată o porţiune de drum, dar avem nevoie de mult mai mult. Sperăm acum, o dată cu afişarea ghidurilor solicitantului în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, să accesăm măcar un proiect european.

Impact real: Despre Drumul Judeţean 605 A, care traversează comuna şi care nu este asfaltat, ce ne puteţi spune?
Alexandrina Ivancu: Referitor la acest drum, DJ 605 A, i-am rugat şi acum, dar şi prin mandatele trecute, pe conducătorii judeţului, şi în special pe domnul preşedinte Ion Cîlea, să mă ajute să-l asfaltăm, măcar cât ţine satul, pe 2 kilometri, pentru că este un sat cu mulţi tineri. Drumul face legătura cu satul Dănciuleşti, din judeţul Gorj, şi are o lungime de 8 kilometri. Avem în jur de 100 de gospodării pe acest drum judeţean neasfaltat.

Impact real: Ar fi nevoie de un centru pentru persoane vârstnice?
Alexandrina Ivancu: Nu este nevoie, deoarece există în comuna vecină, Zătreni, iar puţinele cazuri pe care noi le avem merg acolo.

Impact real: Aveţi terenuri nemuncite în localitate?
Alexandrina Ivancu: Oamenii îşi muncesc pământul şi nu prea. Tineretul a plecat în străinătate, neexistând aici locuri de muncă, iar bătrânii nu mai au posibilitatea să îl lucreze.

Impact real: Există posibilitatea comasării terenurilor, în vederea relansării agriculturii în această zonă?
Alexandrina Ivancu: Nu există, deoarece la noi terenurile sunt fărâmiţate, sau bătrânii au câte un copil pe la oraş, care le sugerează părinţilor să nu vândă pământul, că acum nu are preţ, şi din şapte se găseşte unul să nu vrea, aşa că nu se pot face aceste comasări. Avem şi terenuri nemuncite, pentru că forţa de muncă este scăzută. Nici investitorii nu vin, din cauza faptului că nu prea avem ce să le oferim, neavând infrastructura pusă la punct. Investitorii doresc să ia terenul gratis, dacă s-ar putea. În plus, mulţi dintre cetăţeni sunt legaţi sufleteşte de pământurile lor.

Impact real: Ce s-a întâmplat cu proiectul pe care l-aţi demarat în ultimii ani de mandat, pentru reabilitarea bisericii aflată pe o pânză de apă?
Alexandrina Ivancu: În 2008 mai făcusem un proiect, pentru reabilitarea bisericii din satul Pârâienii de Sus, care se afla pe o pânză de apă de tip corabie, construită din 1987. Din această cauză au plesnit zidurile, iar din altar se vede cerul. Proiectul fusese aprobat, în momentul respectiv, valoarea acestuia fiind de 14 miliarde de lei vechi. Mai trebuia pusă doar o simplă ştampilă a arhitectului. I-am spus fostului primar să nu meargă la arhitectul Cămui, pentru că sunt şapte specialişti de monumente istorice în ţară, deoarece era certat cu proiectantul, dar tocmai la acesta s-a dus. Normal că nu a pus ştampila, şi am pierdut proiectul. Aş vrea să revin la acest proiect, deşi s-au schimbat puţin lucrurile. Nu se mai ocupă primarul, ci preotul, dar eu îl susţin în acest demers. L-am ajutat să facă dosarul şi l-am trimis la Bucureşti, poate se leagă ceva să putem repara şi noi biserica.

Impact real: Credeţi că, în situaţia României de astăzi, certurile politice de la nivel central pot aduce şi ceva bun, constructiv, pentru români?
Alexandrina Ivancu: Dacă lucrurile vor continua aşa, va fi mai mult rău decât bine. Trebuie schimbată mentalitatea românilor. Românii ştiu numai de «bici». Pe mine mă doare faptul că sunt oameni pe care nu-i mai recunosc. Lucrez din 1980 şi am interacţionat cu tot felul de oameni. Există anumite persoane pentru care aveam un respect deosebit, dar pe care banii le-au transformat. Nu-i mai recunosc, banii i-au dezumanizat. Tot timpul caută să înşele, să adune doar pentru ei, să păcălească. Trebuie să ne schimbăm, dar acest lucru trebuie făcut de sus în jos.

Impact real: Cum vedeţi acest proiect, de descentralizare?
Alexandrina Ivancu: Descentralizarea nu este bună, este tot un interes. Putem vedea ce s-a întâmplat cu posturile de poliţie, nu mai ştiai la un moment dat dacă să te duci la poliţie la Zătreni sau la Berbeşti, iar la final s-au reînfiinţat. La fel se va întâmpla şi cu primăriile. Credeţi că un cetăţean care îmi vine din Boru, de la 7 kilometri, peste deal, dintr-un sat îmbătrânit, va merge la Grădiştea sau la Zătreni pentru o problemă? Nu va veni niciodată, va muri acolo, aşa cum este. Şi în condiţiile actuale ne este foarte greu. Primarul se confruntă cu tot felul de probleme. Nu va putea să facă faţă, eu bănuiesc că şi prin aceste GAL-uri, tot acest lucru se urmăreşte. Ei se bazează pe tehnologie, dar greşesc, pentru că oamenii de la ţară nu se vor descurca prea uşor.