Printre proiectele de dezvoltare a localităţii pe care le avea primarul Ion Ungureanu, cel mai urgent privea aducţiunea de apă în comună. Localitatea Muereasca face parte dintre acele comune cu şcoli, cămine şi dispensare moderne, care are un teren sintetic de fotbal pentru copii ultramodern, dar nu are apă curentă, nici canalizare. Pe deasupra, există în comunitate un drum judeţean distrus, acesta fiind principala cale de acces în comună, dar şi spre unul dintre cele mai cunoscute şi importante obiective turistice monahale din ţară, Mânăstirea Frăsinei, considerată a fi o emblemă a judeţului.
După numeroase încercări eşuate, când, în sfârşit, gradul de realizare a aducţiunii de apă ajunsese la 16%, Ministerul Dezvoltării a anunţat recent că va finanţa prin OG 28 doar proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuţie. Altfel spus, în 2015, printre cele 200 de proiecte demarate, care vor intra în „hibernare”, va fi şi reţeaua de alimentare cu apă din Muereasca. Deşi, atât administraţiile locale, cât şi conducerea Consiliului Judeţean au înaintat nenumărate adrese prin care au solicitat fonduri pentru finalizarea investiţiilor începute pe OG 28, Ministerul Dezvoltării se plânge că Guvernul nu are bani pentru a finanţa toate investiţiile şi că prioritare vor fi doar proiectele care au peste 70% din lucrări executate. În ceea ce priveşte finanţarea pentru proiectele care vizează alimentarea cu apă sau canalizarea, strategia lui Liviu Dragnea este ca acestea să ia „drumul”
fondurilor europene. „Proiectul reţelei de alimentare cu apă din Muereasca are un grad de realizare de numai 16%, lucrarea fiind în aşteptare. Nu o să ne mai dea fonduri în cursul anului acesta, vor intra în finanţare numai proiectele care au un grad de realizare de 70%. Am înţeles că, la nivel judeţean, sunt 17 localităţi cărora le-au fost aprobate proiectele, pentru a le transfera pe fonduri europene, măsura POS Mediu.”, a declarat primarul.
Proiectul s-a desfăşurat greoi
Proiectul reţelei de apă s-a derulat destul de greoi încă de la început, din cauza faptului că Guvernul nu a alocat fondurile conform tranşelor de lucru stabilite în contract. Cu toate că prima tranşă de fonduri se terminase în luna iulie a anului trecut, banii pentru lucrările executate s-au alocat abia în luna decembrie. Astfel, constructorul s-a retras, refuzând să mai lucreze. „Se discutase ca, atunci când se îndreaptă timpul, să îngropăm măcar conducta de aducţiune şi apoi să egalizăm presiunea în instalaţie. Neprimind banii conform contractului, constructorul a întrerupt lucrările, iar acum ne-a mai rămas doar speranţa. Termenul de finalizare a proiectului este 2016, pe o lungime de 19 kilometri.”, mai spune primarul. Potrivit acestuia, la Muereasca trebuia să curgă apă la robinet din anul 1997, când, printr-o Hotărâre de Guvern, se aprobase investiţia, în vederea finanţării. Cu toate acestea,
primarul de atunci nu s-a obosit să meargă la Bucureşti, pentru a semna contractul de finanţare. Când Ion Ungureanu a fost învestit în funcţia de primar, în anul 2004, proiectul a fost depus pe diverse programe. „În anul când eu am devenit primar, finanţarea proiectelor prin SAPARD se încheiase, în 2004. Am apucat pe acest program reabilitarea drumurilor forestiere, dar nu se mai primeau proiecte pentru alimentarea cu apă. Nu ştiu de ce, dar, atunci când am ajuns primar, nici nu era vreun proiect întocmit pentru reţeaua de apă, motiv pentru care am muncit timp de doi ani să fac proiectul tehnic. Asta ne-a ţinut cel mai mult în loc, pentru că a trebuit să facem prima dată consolidarea tuturor zonelor pe unde urma să treacă conducta de apă şi apoi să demarăm efectuarea proiectului.”, a mai declarat primarul.
Guvernul întoarce spatele comunei Muereasca
Vestea că reprezentanţii Ministerului Dezvoltării se plâng de faptul că Guvernul nu are bani pentru a finanţa toate investiţiile şi că prioritare vor fi doar proiectele care au peste 70% din lucrări executate a căzut ca un trăsnet asupra primarului, care a început să bată din nou drumurile spre Craiova, căutând prin toate mijloacele o portiţă salvatoare pentru a nu se bloca planul reţelei de apă. Discutând acest aspect la minister, primarul a descoperit că există soluţia pentru a obţine finanţarea proiectului doar în anumite condiţii: la ghidul de aplicare a programului de investiţii nou-apărut trebuie să fie un paragraf, prin care să se sublinieze că intră la finanţare şi proiectele care nu pot fi finanţate pe OG 28. „Voi discuta cu deputatul Cristian Buican în acest sens, pentru că el este responsabil cu zona de nord a judeţului. Îl voi ruga să introducă un amendament prin care să sublinieze că şi
proiectele care nu au susţinere financiară pe OG 28 pot fi finanţate în cadrul PNDR 2015-2020. Astfel, putem continua lucrările investiţiei, pentru că interesul nostru este să finalizăm toate lucrările edilitar-gospodăreşti conform masterplanului de dezvoltare a localităţii.”, ne-a declarat primarul.
Ion Ungureanu: „Vara cărăm apă cu cisterna sau cu bidoanele de la izvoarele mânăstirii”
Ca urmare a vremii capricioase, cu ierni grele şi veri secetoase, cetăţenii din Muereasca s-au confruntat an de an cu o criză a apei fără precedent. Potrivit primarului Ion Ungureanu, introducerea reţelei de apă în comună este vitală, deoarece seceta îngreunează traiul zilnic al cetăţenilor, care sunt obligaţi să care apă tocmai de la Mânăstirea Frăsinei, unde există nişte bazine şi rezerve de apă create în cadrul acesteia.
Preoţii şi călugării le permit oamenilor să se aprovizioneze de la ei cu apa necesară pentru uzul casnic şi pentru animale. „Reprezentanţii Consiliului Judeţean mi-au explicat clar şi mi-au dat, din păcate, acelaşi refuz, pe care îl auzisem deja. Insist pe toate căile posibile pentru ca acest proiect să continue, mai ales că localitatea Muereasca se confruntă în fiecare vara cu fenomenul de secetă, deoarece multe fântâni au secat, iar cetăţenii din zonele respective vor fi nevoiţi să care apă cu cisterna sau cu bidoanele de la izvoarele mânăstirii, care încă mai au apă. Prin demersurile pe care le facem, încercăm să atragem atenţia, pentru că problema aceasta am scos-o în evidenţă de mult timp, dar nu ne ascultă nimeni.”, a mai declarat primarul Ion Ungureanu, din Muereasca.
Muereasca nu a făcut parte din ADI Apa Vâlcea
Primarul din Muereasca spune că localitatea pe care o conduce nu a făcut parte din ADI Apa Vâlcea, din cauza faptului că nu a existat alimentare cu apă pe raza localităţii. În opinia sa, a te înscrie doar de dragul de a plăti cotizaţia de 50 de milioane de lei vechi nu prezintă interes, deoarece programele de finanţare europene erau numai pentru lucrări de reabilitare şi extindere. Acum, însă, aderarea la ADI Apa Vâlcea este oportună, deoarece se pot aproba şi lucrări noi, de înfiinţare a reţelei. „Nu fac parte din ADI Apa Vâlcea, dar cred că această asociaţie este confiscată. Eu aşa înţeleg că, în momentul când înfiinţezi o asociaţie intercomunitară, în cadrul acesteia ar trebui să fie primite toate comunităţile din judeţul respectiv, chiar şi din afara judeţului, cu scopul de o dezvolta. Cu cât numărul lor este mai mare, cu atât cuantumul de fonduri externe este mai mare şi poţi accesa
o valoare mai mare. Până acum, nu am considerat că este oportun, dar, o dată cu posibilitatea aprobării lucrărilor noi de înfiinţare, mă voi înscrie în asociaţie. Noi nu am avut alimentare cu apă, probabil, şi din cauza foştilor primari, care nu s-au implicat să facă proiecte. În 1997, localitatea beneficiase de o hotărâre de Guvern, prin care se aprobase investiţia. Apoi, în 2002, a apărut programul de finanţare SAPARD, dar nu s-au depus proiecte. Când am ajuns eu primar, în 2004, nu se mai primeau proiecte pentru alimentare cu apă. În 2008 a apărut PNDI şi am depus proiectul de două ori. O dată ni l-au dat înapoi, pentru că a trebuit ca toată investiţia să se realizeze doar în domeniul public, nu şi în cel privat al localităţii, cu toate că nu era stipulat în ghid acest lucru. Apoi, l-am refăcut, l-am depus din nou, a fost declarat eligibil, dar nu a primit finanţare, pentru că au intrat doar cele care aveau 75 de puncte. După toate acestea am făcut contestaţie, ne-au chemat pe la DNA să ne sperie, să tăcem, apoi, proiectele au ajuns la PNDI care, ulterior, s-a transformat în HG 28. Este o întreagă istorie reţeaua noastră de alimentare cu apă, dar înaintăm pas cu pas.”, mai spune primarul.