Primarul Ion Ungureanu a declarat că, pentru a progresa, este nevoie de implicare, şi a apreciat efortul cetăţenilor care plătesc impozitele, astfel încât localitatea să se poată dezvolta. În cursul anului trecut, fondurile din bugetul local au fost folosite pentru a finaliza lucrările de modernizare la baza sportivă de la Şcoala Muereasca de Sus. Tot din bugetul local, primarul a avut în vedere să se efectueze reparaţii la drumurile comunale afectate de viituri în cursul anului 2014, deoarece mai rămăseseră unele zone unde erau necesare lucrări de consolidare şi de a amenajare. Însă, pentru toate aceste lucrări, administraţia locală s-a sprijinit pe fondurile locale, venite în urma formulei de calcul aplicată de Darius Vâlcov, şi care, anul trecut, a fost ca o mană cerească pentru multe localităţi: „Dacă nu am primit bani pentru situaţii de urgenţă, a trebuit să folosim toate resursele noastre, în sensul de a încasa taxele şi impozitele de la cetăţeni, dar un mare sprijin a fost formula de calcul a lui Vâlcov, prin care, în bugetul local, s-au alocat aproximativ 15 miliarde de lei. În schimb, anul acesta nu am mai beneficiat de aceste fonduri, şi am fost văduviţi de peste 200 de mii lei, pentru că nu s-a mai pus în aplicare acea formulă. În cursul anului trecut, într-adevăr, ne-a ajutat această formulă de calcul, pentru că, atunci când s-a făcut repartizarea sumelor pe localităţi, gradul de încasare pe plan local, care a fost în 2014 de 81%, iar anul trecut de 83%, ne-a ajutat foarte mult. Consider că o localitate trebuie să aibă în vedere şi încasarea impozitelor şi taxelor locale, pentru că acei bani constituie o sursă de venit, şi cu ei se poate face ceva benefic pentru localnici. Am ajuns la acest grad ridicat de încasare doar cu insistenţe din partea noastră, a serviciului din cadrul primăriei şi a departamentului de impozite şi taxe locale, existând inclusiv situaţii în care am recurs la popriri. În acest sens, ne numărăm printre primăriile care acţionează şi în sensul acesta, iar, acolo unde întâmpinăm greutăţi, aplicăm procedurile conform Codului Fiscal, până la popriri pe pensii sau pe salarii, pentru că aceasta este procedura. În cazul în care noi nu ne facem datoria, vin în control cei de la Curtea de Conturi, iar aceste sume ne sunt imputate nouă, sub aspectul că nu ne facem datoria aşa cum trebuie. Noi trebuie să acţionăm astfel încât să facem toate procedurile privind încasarea impozitelor şi a taxelor locale, şi cred că anul trecut am acţionat destul de bine, astfel că am reuşit să avem un grad de colectare de 83%. Banii aceştia bineînţeles că i-am folosit pentru dezvoltarea localităţii”, mai spune primarul.
Branşările la reţeaua de apă se vor face din toamnă
Tot în cursul anului trecut, primarul a reuşit să găsească înţelegere la Guvernul României pentru continuarea investiţiei privind aducţiunea de apă în localitatea Muereasca. În prezent se lucrează la alimentarea cu apă şi primarul speră ca, la sfârşitul anului 2016, mai exact în luna noiembrie, lucrarea care priveşte aducţiunea şi înfiinţarea reţelei de alimentare cu apă pentru populaţia din comuna Muereasca să se finalizeze. Proiectul cuprinde 10 kilometri de aducţiune şi 9 kilometri de alimentare cu apă. Un singur sat nu este prins în proiectul acesta, dar, potrivit primarului, există posibilitatea demarării unui proiect pentru extinderea reţelei: „Proiectul pe care îl avem în derulare, pentru înfiinţarea reţelei de apă, nu cuprinde şi satul Şuţa, pe o lungime de 2 kilometri, unde sunt 34 de gospodării, deoarece satul acela este la o cotă mai înaltă faţă de zona unde s-a lucrat până acum. De aceea, pentru zona respectivă, va fi nevoie să facem un proiect separat. În prezent este realizată documentaţia proiectului şi am stabilit să se facă o mică modernizare privind amplasarea unor pompe pentru împingerea apei în zona respectivă.
În prezent lucrăm prin O.G. 28 la reţeaua de apă, dar proiectul a mers greu. Important este că, totuşi, am ajuns cu el la un stadiu de realizare în proporţie de 32%, şi sper ca anul acesta să finalizăm această lucrare, pentru ca apoi să începem înfiinţarea reţelei de canalizare. Drumul judeţean este prins într-un proiect de modernizare al Consiliului Judeţean, dar, bineînţeles, acest lucru se va întâmpla abia după ce vom face alimentarea cu apă şi canalizarea. Nu se putea face modernizarea drumului până nu făceam alimentarea cu apă şi canalizarea, deoarece lucrările acestea presupun să strici în anumite zone asfaltul, rigolele şi podeţele, astfel că le-am prioritizat. Conform strategiei de dezvoltare a localităţii, undeva în anul 2020 ar trebui să fie finalizate absolut toate utilităţile, inclusiv modernizarea drumurilor comunale şi drumul judeţean. Drumul judeţean arată cât de cât bine, dar pentru zona noastră am căutat să remediem pe unde am săpat pentru introducerea reţelei de apă. Conform graficului de execuţie al lucrării şi conform contractului încheiat între comuna Muereasaca şi constructor, sub directa îndrumare a Ministerului Dezvoltării, începând din luna noiembrie vom avea gospodării branşate la reţeaua de apă”, a mai declarat primarul Ungureanu.
Canalizare cu bani europeni
În cadrul noilor programe europene, cu finanţare până în anul 2020, primarul spune că va încerca să obţină fonduri pentru lucrările privind canalizarea apelor uzate din localitate. Proiectul are deja studiul de fezabilitate făcut şi va fi depus la AFIR, pentru a se obţine finanţare. Înfiinţarea reţelei de canalizare priveşte o lungime de 12 kilometri, dar primarul spune că s-au avut în vedere în acest proiect doar drumurile principale, deoarece costurile pentru lucrările de înfiinţare a reţelei de canalizare sunt foarte ridicate, şi a trebuit să renunţe la anumite zone, pentru a se încadra în valoarea de 2,5 milioane de euro: „Lucrările sunt prinse în masterplanul localităţii noastre, pe care l-am comunicat şi la Consiliul Judeţean, fiind una dintre condiţii. Pentru ca un proiect să intre la finanţare, una dintre cerinţele din ghidul de aplicare a proiectului este să fie prins în masterplanul localităţii, şi apoi în masterplanul judeţului, pentru accesarea fondurilor europene. Lucrările care sunt prinse în Strategia de Dezvoltare a localităţii sunt apoi transmise la Consiliul Judeţean, pentru a fi luate în calcul în master planul judeţului. În momentul în care accesezi fonduri europene, în primul rând trebuie să faci dovada că aceste lucrări sunt prinse în strategia localităţii pe termen lung şi, în acelaşi timp, ne solicită o adresă din partea Consiliului Judeţean, prin care rezultă că lucrarea respectivă este prinsă şi în masterplanul judeţului, aceasta este procedura”, mai spune primarul.
Regularizarea pârâului Muereasca, un proiect reuşit
Primăria Muereasca a fost beneficiarul unui proiect prin care a fost regularizat pârâul Muereasca. Lucrările, începute în anul 2008, s-au ridicat la valoarea de 9.000.000 de lei şi au fost finanţate prin Proiectul F/P 1579 – Investiţii prioritare în domeniul gospodăririi apelor din România, cofinanţat din surse de la bugetul de stat şi din credite externe. În cadrul investiţiei de la Muereasca s-au executat lucrări de amenajare a albiei pârâului pe un tronson de 10,2 kilometri, între Andreeşti şi Gura Văii, s-au realizat protecţii de mal (4,136 km), gabioane şi ziduri de sprijin din beton ciclopian. Prin acest proiect s-a avut în vedere stoparea alunecărilor de teren din zonă, a eroziunilor produse de pârâul Muereasca şi, practic, s-au pus în siguranţă terenurile agricole, drumurile comunale şi drumul judeţean 658, inclusiv podurile care sunt amplasate pe acesta. S-au executat lucrări privind consolidarea, apărarea malurilor şi, în acelaşi timp, ridicarea talvegului pârâului Muereasca, pentru că, din cauza eroziunii produse de pârâu, acesta se lăsase cu aproximativ trei metri. Situaţia a fost analizată de specialişti, constatând că aceasta a fost principala cauză care producea alunecările de teren. Proiectul a avut o valoare de 9 milioane de lei şi s-a derulat pe o perioadă de doi ani, finalizându-se în cursul lunii noiembrie a anului 2012: „Întotdeauna ne-a creat probleme acest pârâu, dar am reuşit să facem şi o regularizare, pe o lungime de 9 kilometri. Lucrarea a cuprins refacerea zidurilor de sprijin ale malurilor, construirea gabioanelor, a pragurilor de fund, consolidarea drumului judeţean şi a drumurilor comunale. A fost o lucrare amplă şi benefică, pentru că şi-a demonstrat utilitatea în cursul anului 2014, când s-a produs acea viitură puternică, la sfârşitul lunii iulie. În situaţia în care această regularizare nu era finalizată, cred că foarte multe gospodării de la noi din localitate erau spulberate. Pentru derularea acestui proiect am colaborat foarte bine cu Administraţia Bazinală de Apă Olt şi cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, fonduri fiind alocate prin Banca Mondială de Investiţii. Ca şi ordonatori principali de credit au fost şi cei de la Apele Române, iar localitatea a fost beneficiară a acestei investiţii. Lucrările au fost făcute şi în funcţie de cerinţele cetăţenilor de la noi din localitate, astfel încât să le fie puse la adăpost gospodăriile, terenurile agricole, podurile şi drumurile. Acest proiect de regularizare a pârâului este cea mai importantă reuşită a noastră, pentru că în zonă există una dintre cele mai importante mânăstiri, Frăsinei, un obiectiv istoric monahal de importanţă deosebită pentru judeţ şi, din cauza aceasta am insistat pe această idee: să găsim înţelegere la Consiliul Judeţean şi la Guvernul României, pentru modernizarea DJ 658 şi, spre fericirea noastră, acest lucru l-am putut realiza o dată cu venirea în localitate a premierului din 2006, Călin Popescu Tăriceanu. Atunci au fost alocaţi la Consiliul Judeţean fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea drumului şi s-au făcut lucrări de consolidare şi s-a turnat covor asfaltic. Cred că este o mare realizare pentru noi, pentru că turiştii care vin au acum condiţii mult mai bune, faţă de anii anteriori” a mai spus primarul.
